Autoritile trebuie s pun ordine in comerul cu brazii pentru Crciun, pentru a stopa tierile inutile.

In mod cert, pieele din Bucureti i din marile orae ale rii au oferit in acest an o ofert prea mare de brazi de Crciun. Mii de exemplare splendide au fost aduse din rile nordice, iar altele au provenit din pdurile romaneti.

Cum preurile au fost pe msura calitii, muli brazi nu s-au vandut deloc, rmanand s fie oferii gratis, in dimineaa zilei de Crciun sau s fie transformai in lemne de foc. Dar oare n-am putea evita, pe viitor, astfel de dezastre ecologice?

In prima zi de Crciun, mii de brazi nevandui zceau prin piee, asteptand s fie luai i aruncai in foc. In Piaa Amzei, cu dou zile inainte, prea c s-a mutat o pdure adus din Scandinavia. Muli comerciani au mizat pe experiena anului trecut, cand brazii s-au vandut foarte bine. A fost jale mare pe 25 decembrie, cand s-au constatat pagubele. Din 400 de brazi din Norvegia, un intreprinztor a vandut numai 100! i toi au avut pierderi.


Brazii nevandui au fost curai de crengi i vor fi vandui ca lemne pentru foc. La fel a fost i in pieele Crangai, Domenii sau Matache, ca, de altfel, in mai toate pieele din Bucureti sau din marile orae. Brazii adui din strintate au rmas nevandui i in pieele timiorene, tot pentru c s-au meninut preuri foarte ridicate.


Dei cei care au venit s vand brazii in Timioara au fost rugai de clieni s mai lase din pre, fiind chiar atenionai c marfa lor va ajunge surcele pentru foc, acetia nu au cedat,
iar la sfarit se vicreau blestemand vanzrile foarte slabe.


Pomii s-ar putea comercializa la ghiveci!

Dincolo de socotelile celor care fac comer, se pune problema jafului produs in mod inutil in pdurile noastre sau ale altora. Sigur, gandind din punctul de vedere al intermediarilor, vanzarea brazilor e o afacere cu risc: un an merge excepional, in anul urmtor pierzi tot ce-ai investit!


Dar poate c n-ar fi ru dac autoritile de mediu ar prelua controlul acestui gen de comer.
De pild, s-ar putea face comand, inc din timpul verii, aa cum se rezerv biletele de avion. Sau, mai bine, s-ar putea dezgropa brduii cand ajung s msoare un metru, ar putea fi pui in ghivece i, in acest fel, dac nu s-ar vinde, ar putea fi replantai.

i cei cumprai ar reveni in natur, dup srbtori, pentru c ar fi plantai in faa blocului sau in faa casei, dup caz. Sigur, se pune problema preului, pentru c brazii cu ghiveci sunt mai scumpi. Dar cat de scumpi?