Ritualurile de Crciun sunt aceleai an de an: bradul impodobit, schimbul de cadouri frumos ambalate, mancare mult, colinde. Fiecare dintre aceste tradiii are propria ei poveste. Toate au ins in comun un amestec de elemente cretine i pgane.

Srbtoare de origine cretin, Crciunul semnific Naterea Domnului. Niciuna dintre evanghelii nu precizeaz data naterii lui Iisus. Prin urmare, in anul 354, Papa a stabilit ziua de 25 decembrie. Alegerea nu a fost intampltoare.

Data coincide cu festivitile prilejuite de solstiiul de iarn i de naterea zeului Soare. Prin asocierea celor dou evenimente, mai-marii bisericilor cretine au mizat pe atragerea de noi adepi. In jurul identitii lui Mo Crciun s-a croetat mult, existand numeroase versiuni.

Cel mai adesea este asociat cu Mo Nicolae sau este considerat un descendent al celor trei magi. Mo Crciun a fost prezentat lumii pentru prima dat de ilustratorul Thomas Nast, in 1868. Costumat iniial in verde, cel care avea s devin preferatul copiilor a fost localizat de graficianul Sundblom la Polul Nord, unde triete inconjurat de reni i spiridui.

Popularitatea uria de care se bucur astzi i-a fost adus de Coca-Cola, care, in secolul al XX-lea, s-a erijat intr-un consilier de imagine remarcabil.


Pentru lumea contem­poran, srbtorile de iarn fr brad sunt de neimaginat. Originile acestui obicei sunt indeprtate i neclare. Celii acordau o preuire deosebit pinului, simbol al forei i al vieii. Mai tarziu, scandinavii infigeau un brad pe acoperiul casei. In 1521, bradul i-a fcut intrarea in Alsacia, i de atunci familiile au inceput s-l impodobeasc. O alt tradiie spune c impodobirea bradului a fost introdus de Martin Luther.


Cum au reinventat britanicii srbtoarea!


Pe parcursul celui dintai mileniu, Crciunul era o srbtoare fr prea mare importan, in parte i din cauz c prim-planul era deinut de alte probleme. Dezbaterile teologice erau aprinse. Bisericile s-au desprit. Unii episcopi au fost exilai. Oraele s-au rsculat.

Cand s-a instalat pacea, venirea pe lume a lui Iisus a crescut in importan. Influenele pgane au continuat ins. Aa se face c, in Anglia, in 1647 puritanii au interzis orice fel de srbtoare, din cauza excesului de butur, mancare i chefuri. Protestele care au urmat i-au determinat s revin asupra hotrarii. i in Massachusetts, Crciunul a fost interzis intre 1659 i 1681.

Dup obinerea Inde­pendenei, americanii vedeau in aceast srbtoare un obicei britanic, demn de dispre i puneau accentul pe Thanksgiving. Pan aici, britanicii nu au contribuit cu nimic. Odat cu era industrial, care a luat natere in Marea Britanie, situaia s-a schimbat radical. Cel puin aa cred britanicii, care ii arog o contribuie major la varianta contemporan a evenimentului.

Mai exact, meritul principal i-ar reveni lui Charles Dickens, care a scris "A Christmas Carol", unde a fixat o serie de obiceiuri incetenite astzi pe tot globul.

Intr-o singur spt­man au fost vandute peste 6.000 de exemplare, ceea ce ar constitui un record i astzi.