Potrivit Ziua, acest orasel aflat la granita cu Bielorusia care, in 1986, a fost zguduit de unul dintre cele mai mari dezastre nucleare din istorie si care acum pare sa traiasca un soi de renastere; desi nu este repopulat cu oameni, ci cu animale, consemneaza ziarul La Repubblica.

Catastrofa a avut loc in centrala aflata la doi pasi de Pripyat, un oras artificial creat anume pentru lucratorii de acolo. Inainte de evacuare, populatia ei era de aproximativ 50.000 de locuitori. Ceea ce ramane din teritoriul din jurul Cernobalului este astazi o padure cenusie, locuita de fantomele persoanelor care au murit din cauza acelor radiatii sau care au fost evacuate. Pe strazile orasului au reaparut pisicile. Ani in sir dupa dezastru, pisicile femele nu au mai reusit sa dea nastere unor pui masculi si treptat felinele au disparut de pe strazi. Acum, se vad din nou, chiar foarte multe. In schimb, padurea este populata de mistreti salbatici, cerbi, vulpi. Printre multimea de maracini si-a facut aparitia din nou chiar si bizonul european, aproape pe cale de disparitie la inceputurile secolului XX.


Acum, in aceste locuri bizonul isi gaseste un mediu potrivit reproducerii, mai cu seama gratie unui amanunt deloc neglijabil: omul nu mai este specia dominanta. Revansa naturii asupra dezastrului radioactiv a atras atentia oamenilor de stiinta din toata lumea, declansand chiar o diatriba prin rafale de cercetari stiintifice. Scanteia s-a aprins in urma unui articol publicat in revista Biology Letters. Potrivit unui studiu al profesorului Anders Moller de la Universitatea Pierre si Marie Curie din Paris si a lui Timothy Mousseau de la Universitatea Columbia din Carolina de Sud, animalele care populeaza la ora actuala regiunea Cernobal sunt din punct de vedere genetic devastate de radiatii. Mai mult: in zonele in care radioactivitatea a ramas ridicata, pasarile nu ar mai reusi sa-si faca cuibul. Moller se refera indeosebi la randunele care, in multe cazuri, s-ar naste albinoase. Echipa lui Moller sustine ca nu au fost facute eforturi corespunzatoare la nivel international pentru monitorizarea ecosistemelor de la Cernobal. Organisme precum Organizatia Mondiala a Sanatatii si Agentia Internationala pentru Energia Atomica s-ar fi bazat numai pe "probe anecdotice".

"De ce nu s-a facut nimic pentru a se monitoriza efectele pe termen lung ale radiatiilor asupra animalelor salbatice si a fiintelor umane?", se intreaba Moller si colaboratorii sai. Animale de talie mare, care inainte nu populau aceste zone, astazi supravietuiesc gratie mutatiilor genetice care le-au modificat rezistenta si obiceiurile alimentare. Asa, de pilda, lupii, care incep sa reapara prin paduri fiind de talie mai mica fata de cei normali. Teste stiintifice au demonstrat ca functionarea organelor lor a fost de-acum modificata genetic din cauza radiatiilor.

Acum la mai bine de 20 de ani de la tragicul accident ar trebui sa stam o clipa si sa ne amintim cat de marcant a fost pentru omenire Cernobal-ul. Potrivit Gradina mea, In urma cu 21 de ani, pe data de 26 aprilie 1986 la ora locala 1 si 23 de minute, doua explozii au zguduit reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobal. Incendiul a durat zece zile si au fost raspandite cantitati de substante radioactive in atmosfera de 400 de ori mai mari decat cele inregistrate in urma bombardamentului atomic de la Hiroshima.

Autoritatile sovietice de la acea vreme au incercat sa ascunda dezastrul care a urmat, zeci de mii de muncitori ai centralei si cei aflati in apropiere murind in cateva saptamani in chinuri groaznice.

Locuitorii nu au mai avut timp sa isi nici macar bunurile de stricta necesitate Accidentul s-a produs in timpul unui test de siguranta in cadrul caruia lucrurile au scapat de sub control datorita unei erori umane. S-a produs o explozie violenta iar scutul superior al cladirii, o constructie care cantarea 1.000 de tone, a fost pulverizat. Invelisul de grafit al reactorului a luat foc iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate la mai multi kilometri in atmosfera.


Dintre cei peste 40 de compusi si elemente radioactive eliberate in aer (circa 50 tone in total) cei mai activi si mai periculosi sunt dioxidul de uraniu (combustibil nuclear) si produsii de fisiune puternic radioactivi (iod 131 - care este absorbit la nivelul glandei tiroide, putand genera cancerul tiroidian; plutoniu 239, cesiu 134 si 137 - care inhalat sau ingerat poate afecta organele interne, ducand la cazuri de cancer pulmonar, leucemie sau mutatii genetice; strontiu 89 si 90 - care se acumuleaza in oase producand tumori si leucemie)