Chirpici de secol XXI

Concluzia lor: arhitectura traditionala si materialele organice, pe care omul simplu le-a folosit sute de ani, sunt mai bune decat orice noutate!

Experimentele echipelor de arhitecti si artisti plastici romani au inceput in vara anului 2006. Succesul din primul an i-a impins spre mai mult. "De la inceput trebuie sa spun ca experimentul LUT/ADOBE 2006-2007 propune o noua abordare a conceptului de locuire umana privita din perspectiva promovarii si dezvoltarii unui mod de viata armonios in si cu mediul natural", explica sculptorul Alexandru Nancu, unul dintre cei care au conceput si au facut posibile aceste experimente. "Ideea nu a fost doar a mea. Este ideea si initiativa unui colectiv de artisti vizuali si arhitecti. Noi, artistii, voiam sa experimentam tehnicile si texturile pe care le ofera lucrul cu pamantul, cu paiele, cu pleava, intr-un cuvant cu chirpiciul, dar si alte materiale naturale adiacente: lemn, stuf, piatra."

NECESITATE SI ARTA. Cand s-a nascut aceasta idee, arhitectii lucrau la niste studii privind locuirea de urgenta pentru calamitati, in contextul mai larg al locuirii ecologice, cu toate aspectele sociale care decurg din aceste lucruri. Asa s-a constituit echipa, pornind de la crezul tuturor ca materialele naturale sunt pe nedrept "surghiunite" in context modern si ca trebuie redescoperite, resemnificate si puse din nou la lucru. "Pe de alta parte, aveam ocazia sa oferim un raspuns, dupa puterile noastre, si problemei saraciei locative extreme de care sunt afectati peste un milion de romani", mai spune Alexandru Nancu. "Am vazut si la inundatiile de acum un an cum stau lucrurile in mai multe judete din Romania. Am alcatuit proiectul, atat teoretic, cat si organizatoric, am obtinut prin concurs o finantare de Administratia Fondului Cultural National si ne-am apucat de treaba." IMPLICARE TOTALå. Experimentele din 2006 si cel din 2007 s-au desfasurat la Capul Dolosman, aproape de Jurilovca, in judetul Tulcea, intr-un peisaj auster si total izolat. Conditiile de viata au fost foarte dure. "Am stat in corturi, ca niste sinistrati. Fara curent electric si fara apa potabila. Am incercat sa ne punem in pielea unor oameni cu probleme locative, desigur atat cat a fost cu putinta, propunandu-ne sa facem un adapost ecologic cu materialele aflate la indemana la fata locului in doar 12 zile", povesteste artistul. Echipa a fost alcatuita in fiecare an, fiecare invitand colegii pe care i-a considerat destul de flexibili incat sa poata face fata obiectivelor proiectului si conditiilor de lucru riguroase, chiar aspre. Au participat arhitectii Catalin Berescu, Mariana Celac si Anders Goransson din Suedia. Impreuna cu ei au lucrat sculptorii Alexandru Nancu, Alexandru Grosu, Marian Petre si Dumitru Verdian, din Austria. "Ad hoc au participat si altii, prieteni si chiar turisti ce ne-au vizitat acolo, la Jurilovca. Desigur, am cooperat si cu parteneri locali. Am avut sprijinul Institutului de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea si a Directiei Judetene pentru Cultura si Culte Tulcea. La proiect a participat si un partener extern. E vorba despre Universitatea de meserii vocationale DaCapo din Mariestad, Suedia", mai spune Nancu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe