Studiile de piata arata ca nu prea suntem prieteni cu pasta de dinti, samponul, detergentii sau cremele. Dar mai ales cu pasta de dinti. Conform statisticilor Procter&Gamble (P&G), romanul foloseste un tub de pasta la aproximativ 6 luni si isi schimba periuta de dinti la 3-4 ani. Ganditi-va ca acest consum este la jumatatea celui din tarile vecine si reprezinta un sfert din cel inregistrat in vestul Europei sau in Statele Unite. "Desi departe de nivelul de saturatie, piata de pasta de dinti va creste in urmatorii 5 ani intr-un ritm foarte lent. Cresterea consumului va depinde de cresterea nivelului de educatie privind igiena orala", spun reprezentantii P&G.

SAMPON

. Si la capitolul consum de produse pentru ingrijirea parului - sampon, balsam, styling - stam la fel de bine! Folosim in doi ani cat vecinii nostri bulgari intr-unul. Mai mult, consumul de sampoane si balsamuri pe plaiurile mioritice reprezinta un sfert din consumul inregistrat in tarile din vestul Europei sau in SUA. Un roman consuma, in medie, echivalentul a mai putin de doua sticle de sampon de 200 mililitri anual, arata statisticile P&G. Mai grav este faptul ca doar in circa 60% din gospodarii s-a cumparat sampon. Ceea ce inseamna ca membrii uneia din trei gospodarii autohtone nu cumpara deloc sampon.

OBICEIURI.

In aceste conditii, nu este deci de mirare ca aproximativ 40% din locuitorii plaiurilor mioritice recunosc ca isi spala parul doar o data pe saptamana sau mai rar. Asta in timp ce majoritatea conationalilor nostri isi spala podoaba capilara ceva mai des - de 2-3 ori pe saptamana. Comparativ, vecinii nostri, rusii si bulgarii, se spala pe cap, in medie, de 3-4 ori pe saptamana, iar polonezii, de 4-5 ori.

Interesant este faptul ca, desi urmasele Evei sunt recunoscute pentru placerea de a-si ingriji parul si-si petrec mult timp cu astfel de indeletniciri, domnii autohtoni isi spala "freza" mai des decat romancele - de 2,65 ori pe saptamana, comparativ cu 2,13 ori - arata un sondaj realizat de Daedalus Consulting la sfarsitul anului 2002. Interesul pentru ingrijirea podoabei capilare scade o data cu inaintarea in varsta, de la 2,82 spalari in decursul unei saptamani pentru persoanele de 18-24 ani la 1,85 ori pe saptamana pentru persoanele in varsta de 55-65 ani. Statisticile P&G arata ca aceia dintre noi care locuiesc in regiunea intracarpatica si in Bucuresti isi spala parul mai des decat confratii din Muntenia si Moldova.

FANI SAPUN

Majoritatea orasenilor folosesc sampon - simplu (57,5%) sau cu balsam incorporat (43,9%). Dar din pacate, neaosul sapun de casa este inca la mare cautare. Cel putin la tara. El este folosit mai ales de barbati (10,2% comparativ cu 7,9% media), de persoanele de peste 45 ani (14.2%) sau de cele care au doar 10 clase (11,3%) si de romanii saraci, ale caror venituri lunare nu depasesc 50 de dolari/membru de familie (12,5%), spun specialistii Daedalus Consulting.

JOS MATREATA.

Pe plaiurile mioritice, cel mai important atribut al unui sampon este considerat acela de a nu provoca aparitia matretii. Cel putin asa sustin doua persoane din trei, arata studiile de piata Daedalus. Moldovenii si banatenii sunt mai interesati de caracteristica samponului de a nu provoca matreata, muntenii si ardelenii de parfumul placut, iar bucurestenii se dau in vant dupa sampoane care confera un plus de volum parului.

Barbatii sunt mult mai "atrasi" de sampoanele antimatreata decat femeile - 71,6% versus 60,5%. In plus, ei se lasa mai usor impresionati de parfumul placut al unui produs si de proprietatile acestuia de a preveni ingrasarea parului. La randul lor, doamnele apreciaza mai mult decat barbatii atribute precum: da volum parului, previne despicarea firului de par si pastreaza culoarea parului vopsit.


ECONOMI.

Citeste si:

"Sunt preferate fie marcile care beneficiaza de promovare puternica la TV, fie sampoane dubios de ieftine, la litru. Totusi, fata de 2003, in 2004 volumul vanzarilor de sampoane a crescut cu 7%, insa valoarea pietei cu 32%, acest lucru semnificand faptul ca romanii au inceput sa se orienteze spre calitate, marci cunoscute, la preturi 'normale>> pentru aceasta categorie", spune Andreea Cremenescu, Marketing Manager al Elmiplant.

DETERGENTI.

La consumul de dero stam ceva mai bine. Sondajele arata ca, acum doi ani, "in aproape toate gospodariile s-a cumparat cel putin o punga de detergent". O familie de la noi consuma, in medie, 12 kilograme de detergenti anual. Mult mai putin decat gospodarii sarbi, care cumpara si folosesc o cantitate dubla. Dar putem sa ne mandrim ca la aceasta categorie i-am "luat" pe rusi, care consuma doar 9 kg de detergenti anual.

DEODORANT

Barbatii autohtoni sunt mai "uituci" cand vine vorba sa se dea cu deodorant decat sunt femeile. Un studiu de piata realizat de Daedalus arata ca 21% din urmasii lui Adam nu folosisera nici un tip de deodorant in ultimele 4 saptamani. Comparativ, doar 10% din doamne se aflau in aceasta situatie "delicata". Din punct de vedere al regiunilor istorice, cei mai inclinati sa nu foloseasca deodorante sunt ardelenii (22,6% fata de media de 15,2%), arata acelasi studiu. Totusi, 52,3% din orasenii intre 18 si 65 de ani utilizeaza cel putin un antiperspirant sau deodorant. Fiecare tip de deodorant in parte - fie el spray, stick, roll-on sau crema - este utilizat, in medie, 6 zile din 7. Astfel incat durata medie de viata a unui astfel de produs este de aproximativ o luna.

PARFUMURI

46,2% din oraseni si-au cumparat un parfum pentru uzul personal, conform unui studiu Daedalus. In acelasi timp, 40,7% din persoanele intervievate au achizitionat un parfum pentru a-l face cadou prietenilor, consoartei sau copiilor. Insa in topul preferintelor se afla produsele ieftine, din categoria celor sub 300.000 lei, cumparate de la reprezentantii firmelor care practica marketing direct sau de la raionul de parfumuri din magazinele universale. Cei mai tentati sa cumpere parfumuri ieftine sunt barbatii. Din dorinta de a oferi sotiei sau prietenei un parfum cat mai mare fara sa dea faliment, cei mai multi dintre reprezentantii sexului tare aleg produsele sub 100.000 lei. Mult mai putini sunt cei care cumpara parfumuri din gama medie de pret (300.000-800.000 de lei).

COSMETICE

Anul trecut, romanii au cumparat mai multe produse pentru ingrijirea corpului - creme, lotiuni, lapte de corp - decat in 2003. "Daca studiem consumul pe regiuni istorice insa, se constata faptul ca numai Bucurestiul a crescut in valoare si volum, celelalte regiuni consumand mai putin in 2004 decat in 2003", a declarat Andreea Cremenescu. Si aici sunt prezente in top produse de marca atat ale firmelor multinationale, cat si ale firmelor romanesti consacrate, dar si produse "no name", foarte ieftine. In ceea ce priveste produsele de ingrijire a tenului - creme, lapte demachiant, lotiuni, masti - situatia este putin diferita. Volumul pietei a crescut cu 9% in 2004 fata de 2003, insa valoarea pietei a crescut cu 53%. Aceasta deoarece romanii au preferat produsele "de marca" straine sau romanesti.

Totusi, se remarca o discrepanta majora intre consumul de produse pentru curatat tenul si consumul de produse pentru ingrijirea tenului, in sensul ca aproape 80% din consum se face pe produse de curatare, spune Andreea Cremenescu. "Speram ca in urmatorii ani romanii sa dispuna de venituri care sa le poata asigura un trai decent, caci in acest moment avem salarii mult mai mici decat rezidentii Uniunii Europene, insa produsele de ingrijire au in Romania preturi similare cu cele europene, deci practic este justificat consumul redus inregistrat in tara noastra", a adaugat aceasta.