Peste 80% din debitul Dambovitei il reprezinta apele uzate din Capitala, iar 20 de kilometri din rau sunt o adevarata bomba ecologica. Datele furnizate de coordonatorii proiectului statiei de epurare de la Glina, finantat cu fonduri europene, arata ca Bucurestiul este cel mai mare poluator al Dambovitei, Argesului si al Dunarii.

Coordonatorii proiectului mai spun ca ofiterii de mediu au mai constatat ca probleme ecologice sunt si in Arges, dar si pe o portiune de 100 de metri, unde Argesul se varsa in Dunare. "La noi, la Glina, pute mai mult vara, iar la Budesti, unde se varsa Dambovita in Arges, este un aer de nesuportat in tot timpul anului", se plange Dorel Buzatu, localnic din Glina.

Glina, un esec de peste 20 de ani

Constructia Statiei de epurare de la Glina a fost reluata in acest an. Pentru ca tehnologia initiala, proiectata in anii `80, este una invechita, constructorii au inceput cu demolarea unor obiective mai vechi, urmand ca, de anul viitor, sa inceapa constructia efectiva a Statiei de epurare. Accesul in santier este o adevarata aventura si ai nevoie de sfaturile constructorilor.

Trebuie sa te strecori printre bucati de fier vechi, sarme de la vechile constructii, noroaie si constructii care urmeaza a fi demolate pentru a face loc noilor obiective, mult mai moderne. Pentru mai multa siguranta, constructorii iti ofera bocanci speciali, cu talpa groasa, iar muncitorii din santier respecta cele mai stricte conditii de protectia muncii. Cimentul vechi este transportat de camioane la un concasor special pentru refolosirea lui la realizarea noilor cai de acces. Dincolo de gardurile de sarma, este un adevarat oras, care se intinde pe 72 de hectare.

Citeste si:

De rasu' Europei

Cum intri in perimetrul statiei, mirosul este unul intepator. Atat de la compania Protan, care se afla la numai cateva sute de metri, cat si de la locul in care caseta colectoare a canalizarii Capitalei se varsa in Dambovita de zeci de ani de zile. Aici sunt scene parca rupte din filmele de groaza. Mii de pasari zboara deasupra apei tulburi si se infrupta din deseurile preluate de canalizarea orasului. "Avem o situatie atipica. Apele pluviale sunt preluate de aceleasi canale ca si cele pentru apele uzate.

De aceea, ideea de canalizare, de acum inainte, va fi una care sa separe cele doua tipuri de ape", explica viceprimarul general, Razvan Murgeanu. Bucurestiul este singura capitala din Europa care nu are statie de epurare. Datele furnizate de coordonatorii proiectului, finantat cu fonduri europene, arata ca Bucurestiul este cel mai mare poluator al Dambovitei, Argesului si al Dunarii.

Peste 80% din debitul Dambovitei il reprezinta apele uzate din Capitala, iar 20 de kilometri din rau sunt o adevarata bomba ecologica. Coordonatorii proiectului mai spun ca ofiterii de mediu au mai constatat ca probleme ecologice sunt si in Arges, dar si pe o portiune de 100 de metri, unde Argesul se varsa in Dunare.

Toate aceste probleme, adunate de ani de zile, i-au facut pe europeni sa ne dea o mana de ajutor. Dupa mai multe discutii intre autoritatile de la Bucuresti si Comisia Europeana, in 2005 a fost semnat memorandumul de finantare a lucrarilor, la Bruxelles.