Cum era insa gunoiul intr-un regim comunist auster, ce poate spune o groapa de gunoi despre viata unui oras, ce se arunca intr-o perioada in care lipsa era cuvantul de baza?

La Galeria Posibila vedem o expozitie inedita de fotografii, care ii apartin cunoscutului pictor optzecist Ion Dumitriu, marite dupa diapozitive realizate in anii 1975-1978 la groapa de gunoi de la Chiajna si la un parc pentru copii improvizat de un localnic din materialele aflate la indemana.

Fotografiile lui Ion Dumitriu au in centru marginaliile, periferia si o lume a reziduurilor, a ceea ce societatea arunca sau ignora. Dincolo de peisajul aproape suprarealist, cu munti de gunoaie inconjurand manastirea Chiajna, cu o combinatie aiuritoare de obiecte, sunt oamenii de acolo.

Citeste si:

Rromii, cu acelasi statut marginal la care ii condamnam si acum, scormoneau si traiau in gunoaie. Este incredibila expresivitatea fotografiilor, a vietii din mijlocul cutiilor de conserve, a lampilor ruginite sau a cartoanelor. Viata urbana din comunism se recompune prin detalii, prin obiecte surprinse aleator, un puzzle inversat al societatii si o oglindire expresiva a ei.

Reciclarea inseamna refolosire si ceea ce este pentru noi acum o problema de ecologie era in comunism (si inca mai este, de fapt) o problema de supravietuire. Rromii de la groapa de gunoi refoloseau obiectele, le cautau si le separau de cele inutilizabile.

Ceea ce lasam la o parte devine pentru rromi un mediu la care se adapteaza, unde isi pun amprenta si caruia ii dau viata prin prezenta. Ion Dumitriu a surprins ceea ce ochiul obisnuit ocoleste pentru ca e urat, murdar sau nefolositor.