Rara, pentru ca excelenta graficiana Anamaria Smigelschi este foarte zgarcita cu personalele sale, rara, pentru ca prezinta o voce singulara in grafica romaneasca a sfarsitului secolului XX si a inceputului celui urmator.

Absolventa a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu" in 1961, a deschis prima expozitie personala abia in 1980, urmata pana acum de alte trei in strainatate: Accademia di Romania din Roma si Palazzo Communale din Monte Rotondo (1981) si Assisi (1982).

Mult mai cunoscuta de marele public este creatia sa in domeniul ilustratiei de carte si cea de scriitor de volume pentru copii, care au incantat trei generatii de mici cititori. Doua dintre premiile primite de-a lungul anilor s-au datorat tocmai acestei laturi a activitatii sale: „Trofeul Micului Cititor" (1983 si 1987).

Citeste si:

Lor li se adauga „Mentiunea de Onoare la Prima Bienala de Afis" din Polonia (1966), „Premiul Uniunii Artistilor Plastici pentru Grafica" (1981), in acelasi an cu „Grande Premio Internazionale Trionfo 81", si „La Minerva d'Oro" (1987). „Ordinul Meritul Cultural" (1968) si „Ordinul pentru Merit in grad de Ofiter" (2000) au incununat si ele o existenta artistica situata in zona excelentei.

Expozitia actuala poarta titlul generic „Marea". S-a vorbit la vernisaj despre apetenta pentru peisajul marin a artistilor romani, incepand din secolul al XIX-lea, despre interesul pentru aceasta sursa de inspiratie incepand cu secolul al XVII-lea european, despre barocul din care s-ar putea desprinde scoicile omniprezente, despre mare ca o componenta a spiritualitatii mediteraneene.

Ceea ce se impune privitorului, in timpul vizitarii expozitiei, este unicitatea artistei in abordarea subiectului. Marea este, de fiecare data, decorul de fundal al unei lumi inanimate. O lume compusa din obiecte pe care valurile in vesnica miscare se indura sa ni le aduca din adancuri. Vedete sunt scoicile.