Regizorul Radu Afrim despre care s-a spus la debut ca "ar trebui exmatriculat de pe scena" pentru spectacolele sale neconventionale, spune ca se simte ca "un extraterestru" in teatrul romanesc, desi a fost de doua ori premiat de UNITER.

Afrim considera ca are o relatie sufocanta cu spectacolele sale, pe unele chiar le reneaga, si spune ca este un extraterestru pentru ca nu se duce sa vada piese, deoarece teatrul romaneasc e o arta "teapana, plina de clisee si de conventii”.

Regizorul a luat premiul Uniter in 2006 pentru spectacolul "Plastilina", montat la teatrul din Ploiesti, si in 2007, pentru "joi.megaJoy" de la Teatrul Odeon. De curand, Afrim a avut de curand premiera la Luxemburg cu o piesa dupa un text de Matei Visniec, informeaza NewsIn.

"Intre mine si spectacole este o relatie ca cea din Frankenstein", a spus regizorul. "Poate ca nu ar trebui sa le mai vad. Exista seri cand actorii ma cheama sa ii vad sau, dimpotriva, imi spun 'Radule, nu veni azi'." Regizorul a spus ca exista spectacole pe care le reneaga in aceasta perioada a carierei sale.
"Exista spectacole pe care nu le mai suport, de exemplu, acum nu mai suport si este foarte bine ca au murit 'De ce fierbe copilul in mamaliga', care a fost un mare succes, dar care pentru mine acum este plin de greseli".

In spectacolele lui Afrim, de cele mai multe ori, textele dramaturgilor sunt modificate, iar scenele erotice din piesele semnate de el au starnit controverse. Desi s-a scris ca scenele de sex sunt "ieftine", Afrim a spus ca nu le regreta. "Daca ma pune cineva sa spun scenele de sex din spectacolele mele stiu perfect unde sunt si de ce. Prima data era vorba de un viol ingrozitor, care nu putea fi reprezentat metaforic, cu pene si fluturasi, pentru ca empatia ar fi fost zero. Nu am pus sex ornamental in spectacolele mele, dar as putea, pentru ca lumea il face si pe asta".

In ceea ce priveste relatia regizorului, absolvent de filologie, cu textele dramaturgilor pe care se bazeaza spectacolele sale, acesta a spus ca se intelege mai bine cu "cei morti".

"Cu astia morti este mai usor, pentru ca poti sa ai intalniri cu ei care nu sunt extrem de periculoase. Am visat ca m-am intalnit cu Lorca, care imi spunea 'Bine faci, Afrime, cu casa Bernardei ('Alge.Bernarda's House Remix', dupa Federico Garcia Lorca - n.r.)".

Potrivit artistului, piesele dupa Cehov sunt un subiect tabu pentru multi deoarece, "intr-un fel, este al nostru si toti si-l iau la inima". "Cu Cehov am vrut sa ma joc, sa il scot din niste clisee intepenite. Putem sa ne jucam cu orice, doar secolul XX nu a trecut peste noi degeaba".

Recent, piesa regizata de Afrim, "Mansarda la Paris cu vedere spre moarte" dupa un text de Matei Visniec, care vorbeste despre viata lui Emil Cioran, s-a jucat la Luxemburg, unde a avut cronici bune, informeaza NewsIn.

Regizorul a spus ca, la premiera de la Luxemburg, Visniec l-a felicitat pentru ceea ce a facut cu textul. "Mi-a zis 'Radule, am multe de invatat de la tine'. Deci nici cu dramaturgii in viata nu am foarte mari probleme".

Afrim a marturisit ca, in Luxemburg, unde a lucrat cu actori francezi, romani si luxemburghezi, a invatat sa incerce sa nu mai fie un regizor perfectionist.

"Actorii straini nu intelegeau de ce sunt atat de perfectionist cu toate scenele, si atunci mi-am dat si eu seama ca trebuie sa lasi loc si de o bucurie care se naste dintr-o chestie mai putin pusa la punct. Acum, in Occident, se practica mai mult creatia colectiva, si anume regizorul nu mai este rege, ci intreaga trupa creeaza un tip de performance care se schimba de la o reprezentatie la alta. Ma intereseaza sa fac asa ceva si am o lista de vreo 20 de actori cu care am lucrat de-a lungul timpului si cu care as putea sa fac asta".

Pe viitor, Afrim promite colaborari cu teatrele de la Ploiesti, Braila, Timisoara si Piatra Neamt. Intre timp, "E doar sfarsitul lumii", semnat de regizor, se joaca in stagiunea Teatrului Odeon din Bucuresti, informeaza NewsIn.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.