Zgomotul, otrava care ne ucide lent

Zgomotul creat de traficul rutier in Bucuresti, dar si in celelalte orase mari ale tarii provoaca zilnic nervi, oboseala si stres. In marile intersectii, soferii uita sa mai ia mainile de pe claxoane, motoarele vehiculelor, desi mai silentioase decat in trecut, creeaza inca un zgomot infernal, duruitul pickhammerelor de pe santierele in constructii nu se mai opreste.

Acest vacarm urban este motivul pentru care multe persoane sufera constant de dureri de cap, stari de anxietate, irascibilitate. Intreg vacarmul poate fi numit simplu: poluare fonica.

Poluarea sonora este una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta europenii la ora actuala, alaturi de poluarea atmosferica si managementul deseurilor. Jumatate din europeni traiesc intr-un zgomot permanent, iar o treime sufera de insomnii din cauza poluarii sonore, conform unor statistici ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).

Desi motoarele vehiculelor au devenit mult mai silentioase decat in trecut, zgomotul creste nu numai din cauza traficului, dar si al vitezei. Nu doar poluarea sonora stradala este deranjanta, dar si cea produsa de obiectele electrocasnice din gospodarii sau de vecinii galagiosi.

Vecinii certareti maresc poluarea sonora

Stresul asociat cu poluarea sonora din spatiile inchise este o problema serioasa pentru foarte multe persoane din Europa, conform unui studiu de specialitate realizat la inceputul acestui an: 40 la suta din populatia Frantei, 34 la suta din Germania, 33 la suta din Spania sunt de parere ca zgomotul provocat de vecini sau cel din strada este de-a dreptul iritant si ca le creeaza zilnic probleme la nivelul starii psihice.
In plus, aproximativ zece milioane de europeni sunt nevoiti, anual, sa se mute din cauza zgomotului prea mare creat fie de motoarele masinilor, fie de vecinii prea galagiosi. Unele tari europene au impus reguli stricte in ceea ce priveste zgomotul perturbator. De exemplu, in Franta, in unele camine studentesti, niciun student nu mai are voie sa asculte muzica la volum ridicat dupa ora zece seara, nu mai au voie nici macar sa faca dus dupa aceasta ora, iar daca nu isi ia la timp mancarea din frigider, risca sa ramana fara ea pana a doua zi dimineata pentru ca bucataria se inchide.

Probleme de sanatate cauzate de galagia infernala

In intreaga lume, conform OMS, 120 milioane de oameni sufera de afectiuni ale auzului din cauza expunerii prelungite la zgomot.

Un zgomot este mai mult sau mai putin deranjant in functie de intensitatea sa (elementul principal), frecventa care, cu cat este mai ridicata, cu atat este mai traumatizanta pentru ureche, durata de expunere care, cu cat este mai lunga, cu atat este mai suparatoare, discontinuitatea si asocierea cu vibratiile. Zgomotul actioneaza direct asupra urechii, exercitand atat efecte auditive, cat si efecte extraauditive.
Pierderea auzului sub efectul poluarii sonore este de obicei temporara. De exemplu, la iesirea dintr-o discoteca, urechile se infunda si nu mai intelegem bine conversatiile. De asemenea, cand scoatem castile din urechi, dupa ce am ascultat muzica mai mult timp, la volum ridicat, auzul slabeste. Dar, in aceste situatii, dupa un timp de recuperare la calm, auzul revine la normal.

Cu toate acestea, pierderea auzului poate deveni ireversibil daca persoana este expusa fie la un zgomot foarte puternic (mai mult de 140 decibeli) sau la un zgomot mai putin puternic (in jur de 85 decibeli), dar indurat pe o perioada mai lunga. Efectele poluarii sonore nu dauneaza doar sensibilitatii sistemului auditiv, ci antreneaza reactii care pun in joc intregul organism.

Efectele imediate si pasagere sunt afectiunile cardiovasculare (cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale), diminuarea atentiei si a capacitatii de memorare, agitatia, reducerea campului vizual, afectiuni gastro-intestinale.

Efectele pe termen lung insa duc la oboseala fizica si nervozitate, insomnie, bulimie, hipertensiune arteriala cronica, anxietate, comportamente depresive si chiar agresive. In momentul de fata, oamenii de stiinta studiaza actiunea poluarii fonice asupra organismului uman.

Cercetarile actuale au demonstrat ca un nivel foarte mare al zgomotului actioneaza intr-adevar negativ, dar si linistea foarte apasatoare este cauzatoare de neliniste. Prin urmare, sunetele cu o anumita intensitate sunt necesare. Fiecare persoana are un anumit nivel de toleranta la zgomot intrand acum in joc factori precum varsta, starea de sanatate sau chiar temperamentul.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe