Cind oamenii de stiinta au decodificat genomul uman in 2000, s-au grabit sa-l portretizeze drept o dovada a uluitoarelor asemanari dintre indivizi. ADN-ul oricaror doi oameni, accentuau ei, este identic in proportie de cel putin 99%. Noile cercetari se axeaza insa pe portiunea neexplorata a codului genetic uman pentru a explica diferentele dintre indivizii cu origini continentale diferite. In cazul in care deosebirile de rasa privind importante trasaturi, cum ar fi inteligenta nativa, vor fi dovedite genetic, unii oameni propun stabilirea de programe sociale adecvate pentru competentele fiecaruia, altii spera ca preconceptiile de superioritate ale albilor vor fi spulberate, in timp ce o a treia categorie spune ca diferentele ar trebui pur si simplu ignorate in favoarea egalitatii, arata o analiza facuta de „New York Times“.

Cercetatorii au identificat recent mici modificari in structura ADN-ului ce lamuresc paloarea pielii europenilor, tendinta asiaticilor de a transpira mai putin si rezistenta locuitorilor din Africa de Vest la anumite boli. Totodata, informatia genetica paraseste laboratorul si se raspindeste in viata de zi cu zi, purtind cu ea inevitabilul mesaj ca oamenii de diferite rase au si ADN diferit. Testele de stabilire a originilor le dezvaluie clientilor ce procent din genele lor vine din Asia, Europa, Africa si din Americi. Medicamentul pentru afectiuni cardiace BiDil, de exemplu, este vindut exclusiv afroamericanilor, care sint predispusi genetic sa gaseasca alinare in el, iar evreilor le sint aplicate teste prenatale pentru dereglari genetice rar intilnite la alte grupuri etnice.

Asemenea progrese ofera primele beneficii palpabile ale revolutiei genetice, dar unele critici sociale atrag atentia ca acestea ar putea realimenta prejudecatile rasiale. „Traim intr-o era de ascensiune a biologiei si trebuie sa fim foarte precauti. Toti ne vom afla la granita fina dintre a folosi biologia si a permite abuzul ei“, spune Henry Louis Gates Jr., directorul Institutului W.E.B. Du Bois pentru cercetare africana si afroamericana de la Universitatea Harvard. Oamenii din afara ariei stiintifice au inceput deja sa faca speculatii privind rasa si inteligenta pornind de la noile date oferite de genetica. Luna trecuta, un analist programator in virsta de 40 de ani din New York a descris pe blogul Half Sigma un studiu publicat recent ce stabilea o legatura intre anumite fragmente de ADN si un nivel ridicat al IQ-ului. O baza de date genetice online folosita de cercetatorii medicali, le spunea el cititorilor, arata ca doua dintre aceste fragmente au fost gasite mult mai des la europeni si asiatici decit la africani. Nu conteaza ca legatura dintre IQ si acele fragmente aparte de ADN nu a fost confirmata sau ca alte fragmente ce trimit la o inteligenta ridicata sint mai intilnite in rindul africanilor, simpla existenta a acestor diferente genetice, scria bloggerul, demonstreaza ca teoria egalitatii rasiale este falsa, stirnind dezaprobarea unei parti a cititorilor.