„Istoria calvitiei mele” de Arnon Grunberg, un roman despre un tanar obsedat de sintagma „amour fou” si convins ca are cel mai mic penis din lume, carte care a provocat un scandal in Olanda pentru ca a fost scrisa sub pseudonim, a fost lansata ieri de Editura Humanitas Fiction.

"Istoria calvitiei mele" ("De geschiedenis van mijn kaalheid"), publicata sub numele Marek van der Jagt in 2000, a provocat un imens scandal in lumea literara din Olanda. Stilul sau parea cunoscut, dar nimeni nu auzise inca de autor, iar identitatea lui nu a fost cunoscuta decat un an mai tarziu. Sub pseudonim, scriitorul a primit pentru a doua oara premiul Anton Wachter pentru cel mai bun debut in proza din spatiul de limba neerlandeza. Astfel, el a devenit primul romancier din istoria premiului, care l-a castigat de doua ori.

Desi pseudonimul este o traditie literara, Grunberg a fost acuzat de escrocherie si chiar banuit ca a folosit un alt nume tocmai ca sa castige a doua oara premiul pentru debut, a explicat autorul ieri, la lansarea variantei in limba romana a volumului, ce a avut loc la Libraria Carturesti.

„Istoria calvitiei mele” a fost scrisa intr-un moment in care Grunberg era foarte cunoscut in Olanda. „Am vrut sa vad cum reactioneaza publicul la un roman fara sa stie ca e al meu”.

Un alt motiv pentru care a semnat cu pseudonim a fost ca a lucrat cu un alt editor decat de obicei si nu a vrut ca primul sau editor sa fie gelos.

Volumul, tradus in limba romana de Gheorghe Nicolaescu, este o carte in care autorul „se joaca cu literatura, cu publicul, cu cititorii”, a spus scriitorul Cezar Paul Badescu la lansare.

Autorul se joaca inca de la titlul. Desi se numeste „Istoria calvitiei mele”, cartea este despre obsesia personajului pentru sintagma „amour fou”, combinata cu „obsesia unui penis foarte mic, mai mic decat degetul mare de la picior, descoperit la prima experienta amoroasa”, a explicat Badescu.

Grunberg a spus ca s-a inspirat din povestirea unei prietene care i-a vorbit de un fost prieten care se afla in aceeasi situatie cu cea a personajului cartii. Asa si-a dat seama ca este o adevarata problema, si a realizat si ca nimeni n-a mai scris un roman despre un barbat cu un penis foarte mic.

Romanul este scris la persoana I, iar personajul principal e chiar Marek van der Jagt. Acesta e convins ca e un „pitic secret” si incearca solutii absurde, cum ar fi mersul piticului, potrivit lui Badescu. Dar absurdul lui Grunberg nu e perceput de personajele din carte ca absurd si este pus in pagina cu naturalete. Demersul lui e ironic de la un capat la altul. El nu urmareste sensuri metafizice, ci povestea, care este extraordinara, provoaca rasul si demonteaza cliseele povestilor sentimentale.

Scriitorul Florin Iaru este insa de parere ca „Istoria calvitiei mele” este un roman „profund metafizic”, „de o drama personala ingrozitoare”, pe care numai un barbat poate sa o inteleaga. Grunberg face mai mult decat o insemnare a ridicolului, personajele sale sunt in cautarea identitatii. Iaru s-a intrebat daca autorul a avut in vedere catharsisul, cu personaje care se scufunda in ridicol pentru ca cititorul sa se inalte putin.

In carte, studentul vienez in filosofie Marek van der Jagt il poarta pe cititor printre personaje grotesti: mama sa vitrega Eleonore, autoarea bestsellerul-ui "Cum se pot imbogati femeile bogate", care s-a vandut chiar si in Romania; Otto, regele curatatoriilor chimice din Viena si barbatul care detine cheia trecutului lui Marek; tinerele luxemburgheze Andrea si Milena, care descopera cel mai intunecat secret al lui Marek; profesorul Hirschfeld, colectionarul de vise criminale; doctorul Ahorn, chirurgul plastician care nu are solutii si, nu in ultimul rand, mama promiscua a lui Marek, care "traieste pentru a starni dorinta asa cum alti oameni traiesc pentru copiii lor sau pentru a deveni milionari".

Desi naratorul se rupe de realitatea societatii olandeze, cartea face parte din traditia literara olandeza, a spus criticul literar Sorin Alexandrescu. El abordeaza tema „ciudateniei vietii de familie”, o obsesie in literatura olandeza de dupa al Doilea Razboi Mondial, si vorbeste despre revolta tipica unor generatii de rebeli fara cauza. O alta traditie in care se plaseaza Grunberg este cea a literaturii despre adolescenti scrisa de adulti.

Scriitorul si traducatorul Radu Paraschivescu a spus ca „Istoria calvitiei mele” i-a atras atentia pentru ca i s-a spus ca ar putea fi publicata in colectia sa „Rasul lumii” de la Humanitas, dar el este in realitate o specie hibrida, „o portlamaie, o preptocala”: este comica, dar cuprinde si fraze profund dramatice („Daca viata este o slujba, as vrea sa-mi dau demisia”).

Criticul Sorin Alexandrescu a conchis ca cititorul trebuie sa aleaga intre aspectul superficial de comedie al cartii si cel dramatic de profunzime.

Traducatorul volumului, Gheorghe Nicolaescu, a precizat ca nu este o carte despre Olanda, sau despre Viena (unde se petrece actiunea), este o carte despre o tara, ci despre literatura. „Am simtit traducand-o ca s-ar putea scrie pe carti la fel ca pe pachetele de tigari 'Literatura ucide'”.

Arnon Grunberg, ale carui romane sunt traduse in 22 de limbi si in 35 de tari, a spus la finalul lansarii, ca a auzit la Bucuresti lucruri despre cartea sa pe care nu le-a mai auzit inainte.

„Istoria calvitie mele” este disponibila in librarii la pretul de 25 de lei, informeaza NewsIn.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.