Scoasa clandestin din tara de catre proprietari, „Domnisoara Pogany" a fost pierduta de statul roman, care ar fi vrut-o, cel putin la nivel declarativ, in patrimoniul national.

Din cauza ignorantei sau a complicitatii unor reprezentanti ai autoritatilor, opera brancusiana este plimbata de la un cumparator la altul fara ca statul roman sa aiba habar.

„Adevarul" a reusit sa intre pe filiera vanzarii la negru a „Domnisoarei Pogany".

Unul dintre proprietari, Alexandru Eugeniu Botez, s-a incurcat in propriile-i declaratii, tradand faptul ca opera se afla pe teritoriul Statelor Unite.

Aflata in proprietatea a doi frati, Alexandru si Alvaro Botez, „Domnisoara Pogany" este scoasa la mezat, pe sub mana, dat fiind statutul juridic incert al lucrarii. Cei doi frati refuza sa dea detalii despre tranzactiile in care au implicat-o pe „Domnisoara Pogany".

Tacerea lor este fireasca, mai ales in contextul in care opera lui Brancusi este filata de Interpol. Surse din cadrul IGP sustin ca, in ciuda „operatiunilor secrete" ale fratilor Botez, politistii romani stiu unde se afla statueta si ca asteapta doar un semn de la Justitie pentru a declansa procedurile operative de repatriere.

Or, „semnul" ar fi o hotarare judecatoreasca definitiva prin care opera lui Brancusi sa fie clasata in patrimoniul national. Pana atunci, ofiterii romani nu pot face altceva decat s-o „fileze" pe „Domnisoara Pogany".

De la origini, in prezent

Brancusi a realizat trei versiuni ale „Domnisoarei Pogay". Una a fost vanduta la New York, alta a fost daruita modelului Margit Pogany, iar cea de-a treia este cea la care facem azi referire. Turnata in bronz, in 1913, varianta disparuta a „Domnisoarei Pogany" a fost expusa in 1914, in SUA, unde Brancusi a primit consacrarea mondiala.

Un an mai tarziu, sculptorul a daruit lucrarea familiei Frederic si Cecilia Cutescu-Stork, foarte buni prieteni ai artistului. Dupa venirea comunistilor la putere, Cecilia Cutescu-Stork a donat-o statului.

Citeste si:

Donatia s-a facut in 1947, pentru ca, la 15 ianuarie 1948, colectia Stork sa fie declarata „de utilitate publica", „asimilata muzeelor si colectiilor publice".

Dupa moartea Ceciliei Cutescu-Stork, statueta a ajuns mostenire a lui Romeo Kunzer Stork, unchiul fratilor Alexandru Eugeniu si Alvaro Botez.

Acestia din urma au cumparat statuia de la unchiul lor prin contract de vanzare-cumparare, desi documentele de arhiva ar fi putut demonstra faptul ca, odata donata statului, „Domnisoara Pogany" nu mai apartinea Ceciliei Stork, astfel incat aceasta nu o mai putea lasa mostenire.

insa, in martie 2000, la capatul unui lung sir de procese, magistratii Curtii de Apel Bucuresti au decis restituirea sculpturii „Domnisoara Pogany" fratilor Alexandru si Alvaro Botez. Cei doi promiteau in fata instantelor ca statueta va ramane in tara, dar, dupa doar cateva luni de la castigarea procesului, capodopera a „plecat" pe ascuns in strainatate.

Autoritatile romane au aflat din presa ca „Domnisoara Pogany" va fi vanduta in SUA. A urmat o ancheta lunga, finalizata cu Scoaterea de Sub Urmarire Penala (SUP) a celor doi frati care au luat statueta din tara.

Filiera norvegiana

Un inalt oficial de la Bucuresti sustine ca opera a fost scoasa din Romania in valiza diplomatica... norvegiana. in spatele operatiunii s-ar fi aflat Alexandru Eugeniu Botez, stabilit de multi ani in Oslo. Dupa ce a esuat tentativa de vanzare a lucrarii prin Casa de licitatii Christie's, acelasi Alexandru Botez a „vandut-o" unui multimilionar norvegian, Christen Sveaas.

si aceasta tranzactie a fost blocata, dar de data aceasta de catre celalalt proprietar al operei, Alvaro Botez, stabilit in Paris. Acesta din urma obtinuse un pret mai mare de la un cumparator american, desi, se pare, exista deja un contract de vanzare-cumparare cu afaceristul norvegian. Drept urmare, Alexandru Botez a fost dat in judecata in Norvegia.

Procesul de la Oslo

La inceputul lunii in curs, editia on-line a publicatiei norvegiene "Aften Post" anunta ca sculptura in bronz "Domnisoara Pogany" constituie obiectul unei aprige dispute judiciare intre proprietarii sai romani si omul de afaceri norvegian Christen Sveaas. Conform publicatiei norvegiene, pe 1 iulie, Sveaas a semnat o intelegere cu unul dintre cei doi proprietari ai sculpturii, Alexandru Calin Eugeniu Botez, potrivit careia trebuia sa plateasca 18,43 milioane de dolari.

Lucrurile s-au complicat in momentul in care fratii Botez s-au lacomit si au acceptat, in paralel o alta oferta, mai consistenta, facuta de un misterios colectionar american. Alexandru Botez, care locuieste la Oslo, a semnat intelegerea cu Sveaas pe 16 iulie, spunand ca are aprobare formala din partea fratelui sau, Alvaro Botez, stabilit in Franta, pentru a vinde capodopera lui Brancusi.