Conditiile financiare oferite de armata de profesionisti a Romaniei atrag tot mai multi tineri din localitati de provincie unde se inregistreaza o acuta lipsa a locurilor de munca. Multi prefera o slujba sigura si un salariu pentru inceput in valoare de 400 de euro in loc sa munceasca din greu, in constructii, prin Spania sau Italia

Majoritatea celor 4.400 de tineri care s-au inrolat de bunavoie in 2007 provin din judetele Braila, Buzau si Olt. Ei spun ca avantajele unei cariere militare sunt solda lunara (peste salariul
mediu pe economie), gratuitatile la hrana si echipament, compensatia lunara la chirie pentru soldatii detasati (in cuantum de pana la 50% din solda lunara), concediul la pret redus sau subventionat ori facilitatile in obtinerea de credite. Tinerii sunt constienti si de dezavantajele acestei optiuni. Daca nu se acomodeaza cu rigorile militare si vor sa renunte la contract inainte de termenul stabilit initial, au de platit importante despagubiri. Viata in regim cazon nu-i tocmai usoara si implica o anume restrangere a unor libertati civile, compensate insa de siguranta locului de munca. Toti aspirantii la o cariera militara prefera sa se gandeasca la rigorile ei pe timp de pace, desi stiu foarte bine ca vor avea obligatia sa participe la actiuni militare in caz de razboi, cu riscurile aferente.

Tineri tentati sa devina militari profesionisti cu salarii peste medie, credite avantajoase si concedii la pret redus

Oficial, nu exista un profil al soldatului care se inscrie in armata, autoritatile sustinand ca doar la sfarsitul anului 2007 - cel dintai in care serviciul militar nu mai este obligatoriu - vor realiza acest lucru. Daca stai insa de vorba cu tinerii care bat la portile MApN, vei afla motivele pentru care acestia isi doresc sa devina militari profesionisti. Dupa terminarea scolii, lui Mihai i-a fost dificil sa-si gaseasca un loc de munca. Nu doar in satul unde s-a nascut, ci si in Alba-Iulia, cel mai important oras din zona. Locuieste alaturi de parinti, are 24 de ani si a putut vedea cum satul se goleste de prietenii sai de-o viata, plecati la munca in afara granitelor. El a decis sa ramana, iar azi armata i se pare cea mai buna varianta.

Spania nu mai e la moda

Anul trecut, Mihai a lucrat "la negru", timp de noua luni, in constructii. Opt ore pe zi, cinci zile pe saptamana, pentru salariul minim pe economie -- 4 milioane de lei. Acum este barman la carciuma din gara. Vinde la tejghea, mai face curatenie, ajuta la aprovizionare si sta cu ochii pe clienti. Este singur pe tura si munceste 24 de ore cu 72. Ideea de a se inrola a venit de la sine, din ratiuni financiare. Daca va fi acceptat in armata la concursul din primavara, salariul aproape i se va tripla. In plus, scapa de scandaluri, certuri, clienti mitocani, ametiti de alcool, aerul plin de miros inabusitor de tigara, muzica data la maximum de poftele nocturne ale musteriilor. Ii este teama ca ar putea avea depresii din cauza regimului cazon, al disciplinei militare? Nu s-a gandit la o asemenea posibilitate. Nici nu crede ca in armata curg laptele si mierea, dar spune ca e mai bine decat sa plece la betoane in Spania, unde a emigrat un sfert din sat. "La un moment dat, gandul meu a fost sa plec dincolo. Dar acolo nu prea mai mere treaba, multi incep sa se intoarca. Cu salariul pe care il iei afara nu mai poti face nimic aici, in tara, unde au crescut preturile foarte mult. Cei care si-au luat dincolo o casa, o masina sunt inglodati in datorii la banci. Nu vreau asa ceva. Daca intru in armata, semnez un contract si patru ani sunt asigurat", crede Mihai. A auzit ca primii doi ani sunt mai grei. "Eu nu am facut armata, asa ca voi face patru luni de instructie. Apoi, pot face scoala de gradati, poate fac Dreptul, pot creste in grad. Inainte, scoala de ofiteri dura 14 luni, acum dureaza vreo trei", isi schiteaza tanarul nostru viitorul pe termen mediu si lung.


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.