Daca ar fi sa alegem o emblema, un idol, un model care a ramas in timp, care nu si-a schimbat perceptia, primul personaj care ne vine in minte este El Comandante.
Ernesto Rafael Guevara De la Serna, cunoscut ca Che Guevara, a fost ingerul revolutiei cubaneze, dar si “generice”. Rebelul irezistibil ce a refuzat sa se supuna puterii. Acum 40 de ani a devenit legenda. Un mit s-a nascut...

Nu a vrut sa renunte la visul revolutionar cubanez. Si destinul nu a vrut ca el, eroul plecat la lupta, sa fie desfigurat de timp. Pe 9 octombrie 1967, acum 40 de ani, Ernesto Guevara, proclamat “comandante” de rebelii de peste tot, a fost omorat in satul bolivian Higuera. Avea 39 de ani. Cateva luni mai tarziu portretul lui flutura pe baricadele Parisului si devenea pe toate continentele simbolul, emblema, sinonimul nesupurii. El Che, chipul lui Hristos devenit martir, James Dean al tuturor rebelilor, strabatea timpul, pentru a compune imaginea fetis a celui mai celebru romantic modern. Che a ramas starul cel mai fotografiat al revoltei. Imaginea “pop” din lumea a treia a Americii de Sud este reprodusa astazi la infinit: pe pliante, maiouri, ciorapi, mai apoi a ajuns pe sticle, brichete, portigarete, carti postale, corsete, si tot asa. Il gasim pe un album al Madonnei, pe bicepsii lui Mike Tyson... De la erou al luptei anticapitaliste la martor, de la luptator de guerilla la brand, ciclul s-a implinit, Che apartine lumii. Reprezinta un mit chiar (sau mai ales) pentru cei care nu erau nascuti in anul mortii „comandantului”, place tinerilor de dreapta, celor de stanga, si asemenea lui Garibaldi era onorat de fascisti, ca si de socialisti si comunisti.

Oare daca nu ar fi fost atat de fotogenic, ar fi devenit totusi ce este astazi?

Stim cu totii cat le datoreaza fotografiilor, si in special doua din ele: cea realizata de Alberto Korda in 1960, avand o expresie severa, cu basca si parul flurat de vant; si cea care il dezvaluie aproape mort, cu chipul trist ca al lui Hristos din Mantegna. Celebra fotografie a lui Korda, facuta in ziua de 4 martie (dupa alte surse 5 martie 1960) in timpul unei ceremonii funerare care a avut loc in Cuba, nu a fost publicata decat 7 ani mai tarziu, dupa moartea lui Che Guevara. Aceasta fotografie a fost numita de catre Maryland Institute College of Art, “cea mai faimoasa fotografie din lume si un simbol al secolului 20”, conform originalului din engleza, “The most famous photograph in the world and a symbol of the 20th century.”
Radacina miturilor nu este niciodata in mitul insusi, ci in cei care le creeaza (pentru ca nimeni nu poate creea un mit in mod voluntar), in cei care le consuma, cei care le rescriu.
Poate ca tinerii de dreapta isi proiecteaza in Che cultul actiunii lor. Sa speram ca ceea ce cauta ei este modelul unei actiuni juste. Adevarul unui mit sta in ceea ce facem noi. Sau in felul in care il transformam in istorie.