Cand o stea masiva isi inceteaza viata, straturile ei exterioare „explodeaza" si se imprastie in spatiu, dand nastere unei supernove, in timp ce interiorul se prabuseste in el insusi, provocand aparitia unei asa-numite „gauri negre".

Numele provine de la faptul ca, dupa teoria lui Einstein, acest miez extrem de dens emite un camp gravitational atat de mare incat nici macar lumina nu mai poate scapa din el si, prin urmare, tot ceea ce putem vedea este o pata neagra.

Masuratori recente pun la indoiala aceste teorii si emit o alta, numita „teoria singularitatilor", care pretinde ca nu toate gaurile negre sunt plasate in centrul unei galaxii, existand si unele izolate, care formeaza un sistem binar impreuna cu o stea.

Gaurile negre formate conform teoriei clasice nu puteau atinge mase mai mari decat cea echivalenta cu masa a zece sori condensati. Multi astronomi au facut calcule sofisticate si au demonstrat ca, dupa formulele lui Einstein, exista o limita superioara a masei pe care o poate atinge o gaura neagra.
Teoria spune ca, peste aceasta cifra, stelele care genereaza gaurile negre nu sunt stabile. In centrul galaxiilor insa pot exista gauri negre mult mai dense, care ar putea avea mase de milioane de ori mai mari decat cea a Soarelui, dar in acest caz, spun astronomii, explozia gaurii negre este impiedicata si contrabalansata de imensa masa a galaxiei propriu-zise. Altfel, intr-un oarecare punct din spatiu (deci nu in centrul unei galaxii), calculele spun ca gaura neagra nu poate fi mai densa decat zece sori la un loc.

Citeste si:

Descoperirea unei gauri negre care cantareste de 15,7 ori mai mult decat Soarele a stricat putin teoriile imbratisate de savanti pana acum. „Obiectul", care a fost botezat „M33 X-7", nu stia, vezi bine, ce tragedii va provoca in sistemele de ecuatii integro-diferentiale ale astronomilor! El si-a permis sa existe si sa cantareasca neingaduit de mult.

Prima reactie a celor care l-au descoperit a fost sa considere ca au gresit si sa-si reia masuratorile. Jerome Orosz si colegii sai de la Universitatea San Diego, din California, au masurat de cateva zeci de ori valorile semnalelor primite.

Cu ajutorul telescopului Gemini North, din Mauna Kea, Hawaii, care are un diametru de 8,2 metri, astronomii americani au reusit nu doar sa-si confirme calculele, ci chiar sa traseze orbita acestei gauri negre, ce „alearga" printre galaxii insotita de o stea uriasa.