O serie de studii recente arata ca numarul barbatilor din Romania a scazut alarmant in ultimii 15 ani, ceea ce face ca proportia femei-barbati sa fie similara celei inregistrate dupa un razboi. Intre recensamintul din 1992 si cel din 2002, Romania a pierdut aproximativ 1.100.000 de locuitori. Dintre acestia, mai mult de jumatate sint barbati (645.022, fata de 450.000 de femei).

Barbatii sint mai putin rezistenti la tranzitie decit femeile, sustin sociologii, care arata ca mortalitatea masculina este semnificativ mai mare decit cea feminina din 1989 incoace. Stresul tranzitiei duce la alcoolism, comportament violent si boli, care fac tot atitea victime in rindul barbatilor ca si un razboi. Din cauza acestui lucru, Romania se afla acum intr-o situatie similara celei de dupa al doilea razboi mondial, cind au murit cel putin 600.000 de barbati, potrivit cercetatorului Sorin Adam Matei, de la Universitatea din Purdue, SUA.

Tranzitia si Occidentul cresc ponderea femeilor

"Barbatii dispar din doua motive", spune Sorin Adam Matei. "Ei mor mult mai repede ca femeile si multi dintre ei pleaca la munca in strainatate sau emigreaza". Cei care mor inainte de vreme sint din categoria celor peste 45-50 de ani, iar cei care pleaca - din categoriile de virsta sub 45 de ani, precizeaza cercetatorul.
Situatia este "destul de alarmanta", spune sociologul Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii din Bucuresti. Comparind recensamintele din 1992 si din 2002, se poate observa o scadere de 0,5% a numarului de barbati. "La prima vedere este o scadere minora, dar (ea este) semnificativa", spune sociologul.

Aceasta scadere s-a mai inregistrat in Romania imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial. "Atunci, societatea romaneasca avea de-a face cu efectele razboiului, ale saraciei si ale instalarii comunismului", precizeaza profesorul Sandu. Acum, tranzitia prelungita duce la declinul populatiei masculine, un fenomen caracteristic majoritatii statelor foste comuniste, adauga el.
Cauza esentiala pentru acest declin este "supramortalitatea masculina", cum spune sociologul. Cu alte cuvinte, mor mai multi barbati decit femei.

Barbatii de la oras mor mai repede

Localitatile mari au fost cele mai afectate de mortalitatea masculina. Profesorul Sandu considera ca "la mijloc este un mod de viata specific pentru barbati". Acestia sint "mai putin adaptabili si mai putin flexibili decit femeile, iar in situatii de schimbari rapide, socul este resimtit intr-o mai mare masura la nivelul barbatilor". Acestia isi ingrijesc sanatatea mai putin decit femeile, precizeaza sociologul.

Dupa razboi, putini barbati se-arata

Institutul National de Statistica are date conform carora intre recensamintul din 1930 si cel din 1948, imediat dupa razboi, numarul barbatilor din Romania a scazut cu 0,5%, procent similar celui inregistrat intre recensamintele dintre 1992 si 2002.
Ponderea barbatilor in totalul populatiei era, in 1930, de 49,1% (identic cu acela din 1992), iar in 1948 scazuse la 48,3% (in 2002, acesta ajunsese la 48,7%).
In Romania traiesc 21.680.974 de persoane, dintre care 10.568.741 barbati, iar 11.112.233 femei, conform datelor finale ale recensamintului din 2002.
In 1992, in Romania traiau 22.810.035 de persoane, dintre care 11.213.763 barbati, iar 11.596.272 femei.

Citeste si:

Scaderea populatiei, un fenomen european

Uniunea Europeana se confrunta cu bulversari demografice fara precedent, care vor avea repercusiuni majore asupra intregii societati. Cifrele extrase din Cartea Verde privind schimbarile demografice, lansata de Comisia Europeana, releva ca pina in 2030 Uniunii ii vor lipsi 20,8 milioane (adica 6,8a) din persoanele apte de munca. In 2030 vor fi, in medie, doua persoane active (cu virste cuprinse intre 15 si 65 de ani) la una inactiva (peste 65 de ani), iar in Europa vor fi cu 18 milioane de copii si tineri mai putin decit astazi. Oamenii traiesc mai mult si persoanele in virsta se bucura de o sanatate mai buna. Speranta medie de viata a crescut, incepind din anul 1960, de la 60 de ani la 65 ani in cazul femeilor, respectiv 64 ani in rindul barbatilor.

O premiera demografica: migratia externa

Migratia interna (de la sat la oras - n.r.) contribuie si ea la diminuarea numarului de barbati, in opinia sociologului Sandu. Localitatile mari atrag in special femeile, ceea ce duce la dezechilibre demografice mari, afirma specialistul. Migratia externa (plecarile in strainatate - n.r.) trebuie analizata din doua puncte de vedere, spune sociologul. "Exista barbati care pleaca in strainatate si nu se mai intorc niciodata definitiv in Romania si exista barbati care parasesc tara temporar", explica Dumitru Sandu. El spune ca cei mai multi romani care au plecat in strainatate, imediat dupa 1990, au fost barbati deoarece isi gaseau mult mai usor de munca.

Migratia externa, considera si Trebici, a influentat in premiera si definitoriu evolutia indicatorilor demografici dupa 1989. "Romanii aflati in strainatate nu au fost inregistrati la recensamint", arata Trebici in studiul sau. "Emigratia barbatilor romani este un rau necesar, dar poate avea consecinte sociale de lunga durata neprevazute", spune cercetatorul Sorin Adam Matei. "Este esential pentru bunastarea familiilor si a economiei ca barbatii sa lucreze in strainatate. Absenta lor de acasa insa poate afecta stabilitatea familiilor pe lunga durata", adauga el. Mai mult, arata acesta, "conditiile in care traiesc ei in strainatate pot duce la ridicarea mortalitatii barbatilor, care e si asa prea mare, ducind la reducerea numarului lor la nivelul populatiei, chiar daca ei se intorc".

Victime ale violentei si alcoolismului

Anul cu cea mai mare rata a mortalitatii la barbati din ultimul deceniu a fost 1996: 14%, in timp ce rata generala a mortalitatii era de 12,6%. In 2003, la o rata generala de 12,3%, mortalitatea barbatilor era 13,5%. Aceasta face ca, din peste un milion de persoane disparute intr-un deceniu, mai mult de jumatate (57%) sa fie barbati, explica profesorul Sandu. "Toate fenomenele negative ale tranzitiei cu efect asupra starii de sanatate s-au repercutat mult mai mult asupra barbatilor", spune el.

Greutatile tranzitiei au impins barbatii, pe care cad, in mod traditional, responsabilitatile principale in familie, spre violenta si alcoolism, ceea ce a dus la cresterea mortalitatii, considera profesorul Sandu.
"E posibil ca scaderea numarului barbatilor sa poate fi explicata si prin erorile de inregistrare ale operatorilor de la recensamintul din 2002, dar aceasta este doar o ipoteza", explica sociologul.
"Contextul socio-economic de criza poate fi considerat responsabil de cresterea mortalitatii in prima jumatate a anilor 1990 si de recrudescenta migratiei externe incepind cu a doua jumatate a acelorasi ani", subliniaza directorul Centrului de Cercetari Demografice din Academia Romana, Vladimir Trebici, intr-un studiu publicat anul trecut. Cu alte cuvinte, din barbatii lipsa la apel, unii au murit, iar altii au plecat sa munceasca in strainatate.