Mai avem motive sa ne intereseze dezastrul de la Cernobil, dupa 20 de ani?

Acel accident nuclear apartine trecutului, este premisa autorilor unui studiu, “20 Jahre Leben mit Tschernobyl - Erfahrungen und Lehren fur die Zukunft” (“20 de ani cu Cernobil - Experiente si lectii pentru viitor”). Studiul realizat de mai multi cercetatori de la Institutul de cercetari nucleare, E. Lengfelder, Ch. Frenzel, S.P. Kundas si Otto Hug, lansat in cadrul unui congres international despre efectele Cernobil-ului a aparut recent si in forma de carte la editura institutului Strahleninstitut MHM din Munchen.

Vom putea in curand sa locuim in “zona moarta” din jurul centralei nucleare?, se intreaba autorii. Si explica: Un lobby nuclear puternic si inteligent trage profit de pe urma catastrofei, dar nu pentru a evita un alt Cernobil in viitor. Obiectivul acestui lobby este exploatarea fara scrupule a consecintelor catastrofei in domeniul sanitar. Dar si strategiile de propaganda in favoarea “utilitatii “ centralelor nucleare au devenit mai subtile, culminand cu invocarea luptei contra incalzirii globale.

Cartea este documentul unui congres international organizat in septembrie 2006 la Feldkirch/Vorarlberg, cu participanti provenind in majoritate din Belarus, Rusia si Ucraina. Ei au abordat in Germania, cu informatii la prima mana, consecintele accidentului din aprilie 1986: Probleme de sanatate in tarile CSI si ale Europei de Vest - epidemiologie, efecte pe termen lung, efecte genetice, efecte ale radiatiilor in doze mici, slabirea sistemului imunitar, diabet, cancer tiroidian, cancer mamar, maladi respiratorii, cardiovasculare; Probleme economice pentru regiunile din interiorul si de la marginea zonei interzise: probleme pentru agricultura, mediu, consecinte socio-economice. Cea mai mare doza de radioactivitate potentiala provocata de contaminarea cu cesiu 137 a culturilor de cereale si cartofi, dar si a carnii de vita si laptelui.

Profesorul rus Konstantin P. Cecerov a adus dovezi incontestabile, pe baza cercetarilor personale, ca explozia din 1986 a proiectat intreaga incarcatura nucleara a reactorului in afara.
Nikolai Karpan, consilier al Comisiei Cernobil a Parlamentului ucrainean, constata ca, de pe urma catastrofei de acum 20 de ani, nu s-au tras niciun fel de invataminte. Potrivit datelor Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, pana in 2030 se vor cheltui peste 20 de milioane de dolari pentru construirea de centrale nucleare. Mai crede cineva in siguranta lor? Dupa accidentul din 2002 la centrala Devis Bess (SUA), musamalizat de AIEA, Kaplan sustine ca lipsa de securitate a centralelor nucleare poate genera o catastrofa.

In gestionarea catastrofei de la Cernobil si a protectiei radiologice, greul pierderilor financiare (evaluate de ONU la un miliard de dolari) apasa pe termen lung asupra PIB-lui Ucrainei si Belarus. “Ce tari occidentale si-au oferit sprijinul si ce fel de sprijin?”, se intreaba consilierul ucrainan.
Raportul, strans abia acum intr-o carte pentru cititorul si mai ales pentru specialistul occidental, se incheie cu o concluzie amara. Establishmentul industriei nucleare isi va impune vointa si nu va lasa Organizatia Mondiala a Sanatatii sa scape cu fata curata pe seama AIEA. Medicii vor fi zugraviti ca niste dictatori, care nu vor sa priveasca adevarul in fata. Un adevar care se vede in mii de rapoarte stiintifice, despre cresterea numarului cazurilor de cancer tiroidian, malformatii congenitale, cancere in Europa Occidentala, pana in Suedia.

O catastrofa tinuta in frau? Daca studiem numarul imbolnavirilor de cancer, se pare ca am depasit momentul cel mai greu. Dar efectele genetice risca sa se manifeste si sa se transmita pentru totdeauna.

In fine: incendiile de padure si inundatiile sunt fenomene comune in regiunile din Ucraina si Belarus apropiate zonei accidentului din 1986. Efectul: emanatii de strontiu raspandite peste campiile din sudul Ucrainei, iar americiul (un nucleid radioactiv ultratoxic provenit din dezintegrarea plutoniului) va ramane o prezenta pe termen lung in apa.

Nicio lucrare despre Cernobil nu a prezentat atat de clar efectele Cernobilului. Este de ajuns sa vrei sa iei cunostinta de ele, spun autorii studiului prezentat in Germania.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.