Maine, Comisia juridica a Senatului va lua in discutie proiectul de lege privind reglementarea situatiei juridice a bunurilor care apartin fostului suveran al Romaniei, Mihai I. Actul normativ a fost depus in Parlament de catre Cabinetul Nastase la final de mandat, dar noul legislativ format la sfarsitul anului trecut a amanat dezbaterea proiectului de lege. Acest prim-pas in retrocedarea proprietatilor catre fostul suveran al Romaniei nu va fi insa lipsit de dificultati. Unul dintre cei mai inversunati adversari ai proiectului, Antonie Iorgovan, a iesit deja la rampa si a inceput sa atace.

Desi proiectul este opera PSD, senatorul Iorgovan sustine ca va incerca sa-si convinga colegii de partid sa voteze impotriva.

Proiectul de lege prevede, printre altele, plata unei despagubiri in valoare de 30 milioane de euro pentru Domeniul Peles si restituirea in natura a Casei Cavalerilor, aflata pe acest domeniu. Totodata, daca legea va trece de Parlament, Regele Mihai va avea drept de a folosi, ca resedinta regala, Palatul Elisabeta si acces pentru actiuni publice la palatele Peles si Pelisor. "Parintele Constitutiei," care isi dovedeste maiestria mai ales in a-si justifica dreptul de a achizitiona case la preturi absolut simbolice, a formulat deja un punct de vedere cu privire la actul normativ pus in discutie.

Astfel, Iorgovan solicita Regelui Mihai acte care sa dovedeasca daca Pelesul "a fost construit din fonduri private, deci din fondurile familiei de Hohenzollern Sigmaringen, sau a fost construit pe bani publici, banii statului roman". Din testamentul Regelui Carol I, precum si din actul de imparteala intre membrii familiei regale rezulta fara echivoc faptul ca tablourile si colectiile de arme au fost donate Coroanei Romaniei. Patruns de grija Domeniilor Coroanei, senatorul contestatar solicita o analiza complexa a regimului juridic aplicabil familiei regale si, in acest context, problema legalitatii dobandirii imobilelor revendicate de catre fostul suveran Mihai I. Insa, pana la aflarea concluziilor comisiei invocate, parlamentarul de Prahova sugereaza reprezentantilor Guvernului retragerea proiectul de lege.

Bani din proprietati

Citeste si:

Adrian Vasiliu s-a aratat extrem de indignat fata de mediatizarea pe care a facut-o Iorgovan asupra punctului de vedere formulat si ne-a declarat ca-i va raspunde maine, la Comisia juridica din Senat. "Nu exista nici un fel de dubiu asupra faptului ca Pelesul a fost construit din banii proprii ai Regelui Carol I, bani proveniti din vanzarea unor proprietati din Germania.

O dovada in plus pentru Antonie Iorgovan este si faptul ca Peles nu a facut parte niciodata din Domeniile Coroanei, deci statul roman nu a fost niciodata proprietarul Castelului Peles. In 1884 s-a votat Legea Domeniilor Coroanei, care afecta cateva imobile folosintei Casei Regale. Aceste imobile ramaneau in proprietatea statului si erau administrate de Casa Regala", ne-a declarat avocatul Adrian Vasiliu. In acest sens, pe Lista Civila a Domeniilor Coroanei figurau proprietatile Rusetul (Braila), Sadova si Segarcea (Dolj), Cocioc (Ilfov), Bicaz (Neamt), Gherghita, Clabucetul Taurului, Muntele Caraiman (Prahova), Domnita (Ramnicu Sarat), Malinii, Borca, Fabasa si Farcasa (Suceava) si Dobrovat (Vaslui).

'Tot pentru tara, nimic pentru mine>>

"Cu toate greutatile pe care le-am intalnit, cu toate banuielile care s-au ridicat, mai ales la inceputul Domniei mele in contra mea, expunandu-ma la atacurile cele mai violente, am pasit, fara frica si fara sovaire, inainte pe calea dreapta, avand nemarginita incredere in D-zeu si in bunul-simt al credinciosului meu popor. Inconjurat si sprijinit de fruntasii tarii, am reusit sa ridic, la gurile Dunarii si pe Marea Neagra, un stat inzestrat cu o buna armata si cu toate mijloacele spre a putea mentine frumoasa sa pozitie si realiza odata inaltele sale aspiratiuni. Succesorul meu la tron primeste o mostenire de care el va fi mandru si pe care el o va carmui, am toata speranta, in spiritul meu, calauzit fiind de deviza Tot pentru tara, nimic pentru mine", scria regele Carol I, in testamentul sau intocmit in februarie 1899. "Castelul Peles il hotarasc ca resedinta de vara pentru mult iubita mea sotie, iar intretinerea acestei resedinte este in sarcina succesorului meu, caruia ii las mostenire Castelul impreuna cu intreaga mosie Sinaia-Predeal cu toate cladirile si stabilimentele", se arata in testament.

"Prin o buna gospodarie si o severa randuiala in cheltuieli, fara a micsora numeroasele ajutoare, cerute din toate partile, averea mea a crescut din an in an, veniturile domeniului Coroanei au contribuit, mai ales, la aceasta crestere, multumita unei administratii foarte bune si prevazatoare, ca pot dispune astazi de sume insemnate in folosul scumpei mele Romanii si pentru binefaceri", se mai arata in testamentul regelui. In Actul de Imparteala din 1927, care urmarea indeplinirea dispozitiilor testamentare, Regelui Mihai i se recunosteau Castelul Peles, cu toate cladirile si stabilimentele, intreaga mosie Sinaia-Predeal, precum si cateva imobile din Bucuresti.