Dupa un incendiu devastator, cu cateva secole in urma, Biblioteca Congresului din Washington a renascut din cenusa prin decizia lui Thomas Jefferson (1743-1826) de a vinde 6.000 din volumele sale contra a 23.900 de dolari.

Azi, rafturile cladirii im­punatoare gazduiesc 120 de milioane de opere, printre ele numarandu-se 54 de milioane de manuscrise, 18 milioane de carti si 4,5 milioane de harti. Acest episod ne aduce in memorie una din frazele preferate ale lui Jefferson: "Am nevoie de cat mai multe carti".

Tot prin decizia unui om public, de data aceasta cu trei mii de ani in urma, faraonul Ramses al II-lea, se naste prima biblioteca despre care exista mentiuni. Pasionat de numeroasele sale papirusuri, faraonul le denumeste "remedii pentru suflet".

Mai aproape de timpurile noastre, enorma vila construita intre 1902 si 1906 la New York de J. P. Morgan ii adaposteste colectiile de o viata. in doua dintre sali, construite in stil renascentist, sunt adapostite enluminuri, manuscrise din Evul Mediu si Renastere, pagini din opera lui Shakespeare, tot atatea marturii ca magnatul economiei americane avea o mare intimitate cu ceea ce am numi cultura cu C mare.

Succesul urias al acestei institutii a determinat realizarea unui proiect de expansiune dupa un secol, conceput si realizat de arhitectul Renzo Piano. "Cercetarile noastre ne-au dus la concluzia ca cei ce ne frecventeaza biblioteca sunt barbati si femei care au reusit profesional in viata si au un foarte inalt nivel intelectual", marturisea directorul Bibliotecii Morgan, Pam Angelopoulos, intr-un interviu.

Citeste si:

La Barcelona, oras prosper de patru milioane de locuitori, totul pare un pretext pentru realizarea de colectii particulare specifice: muzica, dragostea de femeie, marea... in fine, cam orice este pretext pentru constituirea unei colectii de carte. Prima dintre aceste colectii tematice este cea a lui Rossend Arus, cunoscut filantrop, care si-a daruit numele edificiului modernist construit in Barcelona la 1895 si care reuneste una dintre cele mai bogate arhive din lume.

Marile biblioteci create in Europa sunt rolul deciziei unor parinti absolutisti in initierea si consolidarea procesului de afirmare a statelor nationale. Dupa Revolutia franceza, aceste spatii culturale au devenit publice.

De la Ramses al II-lea la Francois Mitterrand

In Peninsula Iberica, devo­tiunea pentru carte pastreaza o marturie ciudata. Biblioteca din Mafra (Portugalia), ca si Palatul Regal si Manastirea franciscana adapostita de acelasi edificiu sunt rezultatul unei promisiuni pe care regele Portugaliei, Joao al V-lea, a facut-o reginei, spaniola Maria de Austria, in cazul in care aceasta ii va darui un fiu, un mostenitor al tronului.