Globalizarea este inevitabila

Somitate a neurologiei mondiale, medicul israelian de origine romana Jean Askenasy si-a prezentat la Sinaia, in cadrul simpozionului "Penser l'Europe", viziunea extrem de originala cu privire la acest fenomen care ii sperie pe multi. Nu si pe el. Optimismul sau contagios se bazeaza pe un paralelism care, o data enuntat, pare la fel de evident ca proverbialul ou al lui Columb: cel intre evolutia creierului uman si cea a societatii omenesti. Numitorul comun al acestor evolutii? Interconectarea.

Sinapsele, cheia progresului

Jean Askenasy este fascinat de creierul uman. Il considera "bijuteria coroanei", cea mai splendida creatie a naturii. Nici nu e de mirare din partea cuiva care si-a dedicat toata viata neurologiei. Aceasta capodopera a evolutiei nu a aparut, insa, de pe o zi pe alta - avertizeaza profesorul Askenasy. Trecusera deja vreo 6 miliarde de ani de la aparitia primei forme unicelulare de viata cand Homo Erectus a facut primii pasi pe pamant. S-au mai scurs cateva milioane de ani pana cand limbajul articulat l-a produs pe Homo Sapiens.

Ce anume a cauzat acest uluitor salt calitativ? "Multiplicarea sinapselor" - raspunde profesorul Askenasy. Si explica: "Performantele creierului uman sunt direct proportionale cu numarul sinapselor, adica cu gradul de interconectare al neuronilor".

Fiecare neuron poate avea intre 0 si 60.000 de sinapse. Cu cat mai multe, cu atat mai bine. Deocamdata, insa, nici un om nu si-a folosit intregul potential cerebral. "Un geniu ca Leonardo da Vinci, capabil sa picteze simultan, la fel de bine, cu ambele maini, il utiliza probabil cam in proportie de 50 la suta; un mediocru, ca mine, abia se apropie de 25 la suta" - spune, modest, marele savant.

Concluziile neurologiei pot fi extrapolate asupra intregii societati omenesti, crede Jean Askenasy. Daca performantele creierului depind de capacitatea neuronilor de a comunica intre ei, la fel si perfomantele unei societati ar trebui sa creasca odata cu multiplicarea legaturilor dintre diferitele entitati care o compun. Extraordinara revolutie tehnologica din ultimul deceniu - aflata, in opinia specialistilor, abia la inceput - a sporit exponential gradul de interconectare al umanitatii in ansamblul ei. Fenomenul a fost numit globalizare. Profesorul Askenasy crede ca, de fapt, ne aflam in pragul unei noi etape evolutive.

Globalizarea ca solutie de supravietuire

Globalizarea este un fenomen inevitabil, crede Jean Askenasy. El explica: "Este o stupiditate sa-ti inchipui ca poti sa impiedici globalizarea. Criticile aduse fenomenului nu trebuie numite <<antiglobalizare>>. Nu exista o miscare de antiglobalizare. Exista o miscare de anti-maturizare? Poti sa obligi un om sa ramana infantil, blocat la varsta de 17 ani, chiar daca el mai traieste inca 50? Nu se poate asa ceva. Exista o evolutie fireasca."

Aceasta evolutie este necesara, in opinia lui Askenasy, pentru insasi supravietuirea speciei. Ba poate chiar a vietii pe Pamant. Reputatul neurolog este transant:

"Nu se mai poate nega astazi ca exista probleme comune generale pe care nici o natiune nu are capacitatea de a le rezolva singura. Nici macar Statele Unite ale Americii nu au capacitatea economica si tehnica sa le rezolve. Exista un numar de 20-30 de teme pe care numai globalizarea poate sa le solutioneze. Printr-o actiune comuna, la nivel planetar. Si trebuie sa acceptam acest adevar. Pericolele care pandesc omenirea nu pot fi indeparate altfel."

Care sunt aceste mari teme capabile sa intruneasca un consens mondial? Profesorul Askenasy enumera cateva: "Nu exista cineva care sa doreasca sa se imbolnaveasca de SIDA. Lupta impotriva acestei maladii este un scop comun. Un altul este lupta impotriva incalzirii globale. Si cea impotriva poluarii. Nu poti sa spui ca francezii lupta impotriva poluarii, dar germanii sunt pentru marirea poluarii. Declinul ecologic s-ar putea ameliora in momentul cand cele 257 de entitati nationale vor lucra impreuna. Pentru ca acesta este un scop comun."

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe