O data cu dezvoltarea industriei editoriale a aparut un fenomen pe cit de firesc, pe atit de pervers si de fascinant. Teoreticienii moderni ii spun piggy-backing, adica o industrie care face bani de pe urma romanelor si a impactului lor asupra culturii populare. „Codul lui Da Vinci“ este exemplul perfect. Multi speculanti si-au dat seama de potentialul comercial al subiectului si au inceput sa redacteze carti-parazit fie ca incercau sa explice, „pe bune“, ce e adevarat si ce e fals in roman, fie ca au facut documentare sau chiar ghiduri turistice care refaceau traseul personajelor. Doar la Editura RAO au aparut trei astfel de ghiduri. Cel mai fierbinte si plin de seva produs literar la ora actuala este seria „Harry Potter“. Are toate ingredientele, de la simplul fapt ca se adreseaza unor cititori cu virste cuprinse intre 3 si 80 de ani pina la productiile cinematografice, care alimenteaza succesul fiecarui volum, si o industrie intreaga de jocuri si alte obiecte care sa puna paie pe foc.


La o cautare pe Amazon.com a cartilor despre Harry Potter care nu sint semnate de J. K. Rowling apar aproximativ 18 rezultate. Majoritatea sint ghiduri de genul „Ghidul neoficial al misterelor lui Harry Potter“, de Galadriel Waters, sau „Intelepciunea lui Harry Potter: Ce ne invata eroul tau preferat despre alegerile morale“, de Edmund M. Kern, ori „Evanghelia dupa Harry Potter: Spiritualitatea din povestile celui mai faimos vrajitor din lume“, de Connie Neal, si exemplele pot continua. Editura Polirom a tradus una dintre cele mai de succes carti de acest gen, „Manual de initiere in vrajitorie“, de Oberon Zell-Ravenheart, care cu siguranta va fi inclusa in foarte multe cadouri pentru sarbatorile de iarna si poate nu doar in cele pentru copii. Acest trend a dus la fetisizarea domeniului, ghidurile practice de vraji si farmece transformindu-se in cadouri la moda pentru copii si femei, care au fost mereu preocupate de „scurtaturi“ catre lucrurile pe care si le doresc.

Cartea este de fapt un mod foarte frumos si ingenios de a prezenta copiilor si preadolescentilor lumea, sub pretextul ca ii ajuta sa devina vrajitori. Conventia este perfecta: explicatiile sint toate stiintifice, limbajul este accesibil, dar nu pueril, abordarea este inteligenta si ludica. Toate lucrurile pe care copiii le pot invata sint usor de pus in practica, evitindu-se efectul de dezamagire si de dezolare pe care-l lasa in urma lectura unor astfel de introduceri in „magie“. De exemplu, globul cu plasma este unul dintre cele mai recomandate instrumente - acele globuri transparente din sticla care se gasesc in toate magazinele de cadouri si decoratiuni interioare si care gazduiesc furtuni electrice de mici dimensiuni.