Galeriile de la etajul I ale consignatiei au fost renovate in intregime. Prima mare investitie (aproximativ 3 milioane de euro) in comertul cu arta este, surprinzator, facuta de un om de afaceri ce nu parea a avea legaturi cu acest domeniu. Dupa doi ani, de la preluarea galeriilor, Dumitrescu a primit si autorizatia de renovare. Cochetand cu pictura (a luat lectii de pictura in Mexic), Dumitrescu si-a dorit sa investeasca in centrul istoric si vrea sa transforme acest loc intr-o “capitala a comertului romanesc”, asa cum declara la vernisajul pentru presa. 15 galerii, o consignatie si o cafenea reprezinta ansamblul ce a fost deschis publicului. In acest spatiu au fost inchiriate galerii unor negustori de arta din Braila, Timisoara, chiar si un investitor italian are aici o afacere.

Fiecare galerie de la etajul I are 55 de metri patrati, iar chiria ajunge la 1.000 de euro plus TVA. In acest spatiu va fi infiintata si o casa de licitatii. Spatiul fiecarei galerii era de 1.500 metri patrati, in care erau inghesuite peste 2.000 de obiecte de arta si antichitati.

In Romania comertul cu arta e o meserie aproape uitata, practicata doar de cunoscatori si impatimiti.
In Franta patru milioane de oameni traiesc din comertul cu arta, iar anual au loc peste 52.000 de targuri. In Romania mai apare o problema: nu au existat negustori de arta, evaluatori, iar scoala romaneasca nu pare sa produca astfel de specialisti.

Tezaurul Romaniei este vast, dar neactivat. Frecventate mai ales de straini, galeriile Hanul cu Tei, reprezinta singura zona in care arta se vinde la metru.