Mai rau este ca unele zone au fost betonate chiar de unii edili ai Bucurestiului, doar pentru a mai cheltui niste bani publici. Jurnalul National va continua sa dezvaluie toate abuzurile care se fac pe domeniul public.

Pentru a taia un copac in Romania ai nevoie de o multime de aprobari, un intreg dosar trebuie depus la primarie. Evident este vorba despre o teorie, in teren lucrurile stau cu totul si cu totul altfel. Reteta suna cam asa: este ochita o suprafata dintr-un parc sau dintr-o padure, cum ar fi Baneasa sau Parcul Bordei, spre exemplu, se intocmeste repede un dosar de retrocedare, pentru ca mostenitori sunt peste tot si se gasesc la orice ora, se depune la primarie, intre timp spatiul este defrisat, apoi solicitarea aprobata, iar in scurt timp zona este imprejmuita si transformata intr-o carciuma, bloc de fite sau parcare, dupa pofta inimii. Nu exista oficial nici un fel de statistica a taierilor de copaci, cu greu acum se intocmeste la Primaria Capitalei o baza de date a spatiilor verzi. Multe dintre acestea au fost lasate in paragina, tocmai pentru a lasa impresia ca acolo n-a fost niciodata parc. Cel mai bun exemplu in acest caz este Parcul Bordei din Sectorul 1 al Capitalei. Cu toate ca, de aproape trei ani, Jurnalul National a demonstrat ca spatiul a fost parc, trecut chiar pe hartile mai vechi ale orasului, n-a fost luat in calcul acest lucru pe motiv ca in ultimii ani autoritatile n-au investit nici un leu in zona. Si nu este singurul caz. Chiar primarul general, Adriean Videanu, a recunoscut ca de fapt Bucurestiul ar avea spatii verzi, insa multe sunt intretinute prost, evident pentru a li se pierde urma.

Cu toate ca nu exista o statistica oficiala a numarului de copaci care au fost secerati in ultimii ani, conform organizatiei neguvernamentale Ecocivica, peste un milion si jumatate de arbori au disparut din Capitala.

In 2000 a fost data o hotarare a Consiliului General al Capitalei prin care cei care taiau fara aviz un copac erau obligati sa planteze in schimb zece. "Nu s-a plantat mai nimic. Acum s-a inventat metoda de plata. Cei care defriseaza platesc costurile plantarii copacilor, dar banii se duc intr-un cont care n-are nici o legatura cu mediul", ne-a declarat Nicolae Radulescu Dobrogea, presedintele Ecocivica.