Lista neplacerilor provocate de consumul carnii este lunga, iar locuitorii tarilor occidentale sint primii care au renuntat sa o mai bifeze in farfurii. Dincolo de bolile cardiovasculare, obezitate si diabet date de consumul acesteia in exces, produsele de origine animala, fie ca e vorba de carne, oua sau lapte, s-au dovedit extrem de poluante, arata jurnalistii de la „Le Monde“, care au consultat o recenta aparitie editoriala in acest domeniu, „Nourrir l'humanite“, semnata de Bruno Parmentier.

Miliarde de tone de dejectii bogate in azot sint eliminate de animale, afectind atit solul, cit si cursurile de apa. Mai mult, cresterea in sine a animalelor genereaza 18% din emisiile mondiale de gaze cu efect de sera, o cota mai ridicata chiar si decit cea rezultata din transporturi. Aproape o treime dintre suprafetele defrisate pe tot globul devin, la rindul lor, de indata pasuni, in timp ce 40% dintre cerealele recoltate servesc alimentatiei acestor animale.

Desi mai multa lume pledeaza pentru un consum mai redus de carne, lucrurile par sa nu se schimbe deocamdata. Peste tot la nivel mondial, cresterea venitului populatiei merge mina in mina cu sporirea consumului de carne, explica autorul volumului. Pina in 2016, productia mondiala de carne va creste cu 9% in cazul celei de vita, cu 18% in cazul celei de porc si cu 15% pentru carnea de pui. Pina la jumatatea acestui secol productia s-ar putea chiar dubla, de la 229 de milioane de tone inregistrate la inceputul anilor 2000 la 465 de milioane. Consumul de lapte cunoaste aceeasi tendinta, iar explicatia este data si de modificarea regimului alimentar al unei populatii mondiale mai tinere, mai urbana si evident mai numeroasa.

Citeste si:

In emisfera sudica, dificultatea ramine totusi asigurarea alimentatiei minime, aminteste Renaud Lancelot, responsabil in cadrul Centrului de cooperare internationala in cercetare agronomica pentru dezvoltare (Cirad): „In ultimii 30 de ani, consumul de carne s-a diminuat drastic, in special in Africa, iar lipsa acestor proteine animale a antrenat subnutritia“. Bruno Parmentier aduce in discutie si practicile culturale care vor influenta rata consumului de carne in viitor. In cazul declinului religiei hinduse se estimeaza un consum sporit de carne in India. Se asteapta si un apetit sporit al chinezilor pentru lapte in cazul in care li se va oferi un produs pe care sa-l poata digera. Occidentalii vor avea, la rindul lor, rezerve in privinta consumului de porc in urma transformarii acestuia intr-un rezervor tot mai utilizat in transplantul de organe.

La ora actuala, cantitatea de carne care revine zilnic unui om este de 100 de grame, o rata care atinge 200-250 de grame in tarile dezvoltate si stagneaza la 20-25 de grame in tarile sarace. „Daca avem in vedere ca populatia lumii va spori cu 40% pina in 2050, consumul de carne ar trebui sa se stabilizeze pe la 90 de grame zilnic, pentru a reduce emisiile din acest sector“, se arata in revista medicala „The Lancet“.