Si nici cel de la Märkisches Museum, Muzeul de Istorie al Berlinului, sau cel de la Institutul Geografic, despre care s-a spus ca ar fi apartinut dictatorului. Pobanz cauta acest glob pamantesc de 40 de ani. “Il numeam globul Fuhrer-ului”, isi aminteste el. Era un model enorm de mare, numit Globul lui Columb. Acesta a trezit si inspiratia lui Chaplin care, intr-o secventa memorabila din “Dictatorul”, satirizeaza megalomania lui Hitler printr-un pas de deux cu planeta. Fabricat in doua editii limitate la Berlin pe la mijlocul anilor '30, adevaratul glob avea aproape marimea unui Volkswagen, dar era mult mai scump. Avea o baza de lemn, dar pentru Hitler si alti conducatori a fost conceputa si o piesa speciala de mobilier pe care sa stea globul. Batranul cartograf Pobanz a cautat metodic exemplare ale acestei editii.


Are o intreaga colectie de carti si fotografii ale obiectului. Povestea lui este acoperita de mister. Pe langa globurile din Berlin, spune el, exista doua din acea editie in colectiile publice din Munchen. Alti cautatori ai acestui obiect rar si-au indreptat atentia asupra colectiilor particulare din afara Germaniei. Dar niciunul nu este globul din biroul lui Hitler, din Cancelaria Generala a celui de-al treilea Reich, cel care l-a inspirat pe Chaplin. In filmul lui, globul este un urias balon, care explodeaza deodata in fata tiranului. Imaginea a devenit o emblema cinematografica a artei transformata in simbol politic care da forma istoriei. Hitler, mai mult decat orice tiran modern, a intuit puterea semnelor vizuale. L-a angajat pe Albert Speer sa conceapa designul interior pentru Noua Cancelarie, in mijlocul careia trona giganticul glob, si a pus sa fie fotografiata si filmata pentru calupurile de stiri de la cinema, avand in cadru nazisti in uniforma lor impunatoare si steagul cu insemnele partidului.

“A fost o caracteristica a megalomanilor de-a lungul istoriei sa foloseasca arta pentru a manipula, a castiga increderea oamenilor, a-si arata puterea si a ramane in istorie”, observa Frederic Spotts, un istoric al Germaniei moderne, in cartea sa “Hitler si puterea esteticii”. Chaplin a observat acest lucru si s-a jucat in gagul sau cu simbolurile vizuale ale lui Hitler. Interesant de notat este ca, “probabil, Hitler nu s-a gandit la nimic atunci cand a comandat globul”, spune Pobanz. “Nu exista nicio fotografie cu Hitler alaturi de acesta. Daca globul ar fi insemnat ceva special pentru el, ar fi existat cu siguranta o astfel de fotografie”. Cand un ziar din Berlin a scris ca globul de la Muzeul de Istorie German a apartinut lui Hitler, batranul cartograf a simtit ca ar trebui sa clarifice lucrurile, de dragul corectitudinii datelor istorice. Pobanz spune ca va inconjura si pamantul, daca va fi nevoie, pentru a gasi adevaratul glob al lui Hitler.