Ca In Delta agricultura nu putea fi practicata, iti poate spune orice profesor de geografie. Dar Ceausescu avea ideile lui fixe care, in imposibilitatea materializarii, au lasat in urma dezastru.

Reconstructie ecologica

La ora actuala, amenajarile agricole abandonate au devenit fieful vinatorilor, care cultiva plante special pentru a atrage pasari. O data ademenite, moartea lor e sigura. Sint impuscate frecvent exemplare din specii strict protejate. Si la crescatoriile piscicole ilegalitatile abunda: cum afacerile nu merg prea bine si pretul pestelui crescut artificial e mai mare decit al celui "natural", la iazurile special amenajate sint ridicati calugarii (mecanisme care blocheaza intrarea apei naturale in crescatorii) pentru a lasa sa patrunda citiva pesti indigeni, recoltati apoi in perioada de prohibitie.

Efectul e poluarea biologica a speciilor autohtone. Amenajarile agricole si piscicole au adus daune substantiale pentru ca ocupa 15% din intreaga suprafata a deltei, adica 80.000 de hectare. "Planul de reconstructie ecologica a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD) are doua obiective principale: diminuarea efectelor negative ale canalului de navigatie Dunare-Marea Neagra si refacerea cadrului natural al unor zone din Delta afectate inainte de 1989 de lucrarile de indiguire si de realizare a unor amenajari agricole sau piscicole. Cert este faptul ca lucrarile de reconstructie ecologica era necesar sa fie facute, chiar si in lipsa existentei unei amenintari din partea canalului ucrainean", declara Virgil Munteanu, guvernatorul Deltei Dunarii.

Piscicultura, marul discordiei

Exploatarea lipsita de discernamint a amenajarilor mostenite de la Ceausescu a fost legitimata prin Legea 69/1996 si preluata de Legea 454/2001 care le-a trecut in administratia Consiliului Judetean Tulcea. Dar un articol al aceleiasi legi prevede ca terenurile cu amenajari care, degradate fiind sau din alte cauze, nu pot fi folosite in scopul initial (piscicultura sau agricultura) trec in jurisdictia Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii pentru a fi renaturate. Acest articol nu se aplica inca. Ba chiar seful Directiei Domeniului Public (Consiliul Judetean Tulcea), Gheorghe Velexar, a afirmat, intr-o recenta conferinta de presa, ca 2005 e ultimul an in care pe terenurile destinate pisciculturii se va putea practica agricultura. Aceasta afirmatie tine de domeniul ilegalitatii. Conform contractului, Consiliul Judetean poate concesiona terenuri, dar nu le poate schimba statutul dupa voie. Circulara trimisa concesionarilor inainte de conferinta de presa contrazice planurile de reconstructie ecologica. E evident ca lucrarile pentru renaturarea acestor zone nu vor putea incepe in 2005.

Mai mult, redeventele platite de concesionari sint diferite: pentru piscicultura, pretul e aproape jumatate din cel platit pentru terenurile cu amenajari agricole. Din prima categorie de amenajari sint concesionate 32.092 de hectare, iar din a doua - 4.7902,57. Redeventele preconizate pentru 2005 reflecta aceasta disproportie: 14,1 miliarde de lei pentru cele piscicole si 20,3 miliarde de lei pentru cele agricole.


Scandaluri

Citeste si:

Presa a luat deja la ochi citeva incercari ilegale de a trage foloase de pe urma rezervatiei. Principalii vinovati sint Consiliul Judetean si cele locale, care concesioneaza terenuri unor particulari proeminenti (senatorul liberal Daniel Ilusca, care apoi a renuntat, directorul Cristian Ordean de la Directia de Verificare a Legalitatii Actelor a Prefecturii Tulcea si Radu Ichimescu, pe atunci angajat la Consiliul Juridic al Primariei Sulina) la un pret derizoriu. De exemplu, primarul si Consiliul Local din Sulina au fost cercetati de PNA pentru ca terenurile concesionate apartineau rezervatiei. Dar, daca e s-o credem pe Alina Picu, secretarul Consiliului Local, administratia rezervatiei impiedica Sulina sa se dezvolte din punct de vedere turistic pentru ca se opune concesionarii acestor terenuri.

Doamnei Picu ii pasa prea putin ca volbura de nisip, specie existenta doar pe plajele din Sulina si Sf. Gheorghe, va fi distrusa de amenajarile particularilor. Actualmente, decizia ii apartine ministrului Finantelor, sesizat de Virgil Munteanu in privinta pagubelor aduse patrimoniului de stat. Ministrul este singurul care are puterea de a anula hotarirea de guvern care trecea plaja in grija Consiliului Local Sulina.

Si fetele bisericesti au avut meciuri cu Administratia Deltei. De data aceasta era vorba de Consiliul Local al comunei Istria care a daruit Arhiepiscopiei Tomisului un teren de cinci hectare. Aceasta incepuse constructia unei manastiri in lipsa autorizatiei de mediu, asa ca Administratia Deltei a amendat-o cu 75 de milioane de lei. Arhiepiscopia a achitat amenda abia dupa alegeri.

Exploatare

Din cele 25 de zone de pescuit delimitate in RBDD, 24 au fost concesionate in cursul anului 2003. Pentru exploatarea resursei de stuf, teritoriul a fost impartit in 12 zone de exploatare. In urma celor doua licitatii desfasurate in 2002 si 2003, au fost adjudecate si concesionate sapte zone, adica o suprafata de 23.737 hectare (50,8%) si o cantitate de stuf de 45.779 de tone (64,5%). Fazanul si capriorul sint animale introduse in fauna deltaica prin colonizari succesive. Rezultatul a fost o reusita, speciile extinzindu-si habitatul in permanenta si comportindu-se de parca ar fi fost autohtone. Ambele sint insa afectate de braconajul excesiv: se ucid si femelele, vinatorii urmaresc si omoara animalele sau pasarile din masini. Nici situatia mistretului nu e mai imbucuratoare, supravietuirea exemplarelor tinere fiind periclitata de braconajul cu ciini dresati. Vidra, nurca (protejate prin Conventia de la Berna) si hermelina sint un alt magnet pentru vinatorii clandestini.

Evaluarea numerica a acestor specii este problematica pentru ca duc o viata semiacvatica si nocturna. Totusi, efectivele actuale sint scazute, in comparatie cu 1996, an in care populatiile atinsesera un maximum.