Criticii au facut un inventar al cartilor importante care au trecut neobservate peste vara. Printre autori, Colm Tibin, Monica Lovinescu si Orhan Pamuk.

Daca, dupa valul de lansari de la inceputul verii, titlurile-vedeta din mapa fiecarei edituri s-au cernut, peste vara au ramas totusi aparitii semnificative de care critica a uitat. Fie ca e vorba de literatura sau eseistica autohtona, fie de traduceri din literaturile straine, in fiecare zona au ramas, inevitabil, titluri nesemnalate si autori necomentati. Dan C. Mihailescu a depistat trei carti „grele“ care s-au strecurat in rafturile librariilor fara ca nici un critic sa le semnaleze aparitia: cele doua volume Anton Golopentia, „Romanii de la Est de Bug“, editate de Sanda Golopentia la Editura Enciclopedica, si noua traducere a „Infernului“ dantesc, „datorata lui Razvan Codrescu, la mai bine de un deceniu de la incercarea lui Marian Papahagi“. Aceasta ultima talmacire din Dante ar fi meritat toata atentia, crede Mihailescu, pentru ca „nu toata ziua se trezeste o cultura cu un nou strai pentru 'Divina Comedie>>!“. Dintre aparitiile care au deschis sezonul de vara, criticul pomeneste „minunata 'Carte a psalmilor>> 'pre stihuri retocmita>> de Serban Foartza“. Ignorata de critici, „Cartea psalmilor“ e semnalata si de Marius Chivu, care aminteste si romanul „Luminare“, de Ion Lacusta, „unul dintre cei mai subevaluati prozatori romani contemporani“. In opinia lui Chivu, nici „Orbitorul“ lui Cartarescu n-a avut parte de cite cronici ar fi meritat.

Romanul „Maestrul“ de Colm Toibin, publicat de Editura Polirom, deschide lista in care Marius Chivu consemneaza restantele receptarii traducerilor din literatura universala. Urmeaza Julio Cortazar cu „Armele secrete“, „proza scurta a celui mai straniu scriitor sud-american“, publicata la Editura Humanitas, si „Femeie eunuc“, romanul feministei Germaine Greer, publicat la Editura Curtea Veche: „Avem feminism si feministe, dar se pare ca marile carti ale feminismului nu intereseaza pe nimeni“, adauga Chivu, care sanctioneaza si lejeritatea cu care critica a tratat excelenta proza a lui Herman Melville, „Bartleby“, „una dintre cele mai bune povestiri ale intregului secol 19“.

„Stalin cel bun“ de Victor Erofeev, lansat la Editura Paralela 45, si „Scris pe trup“, de Janette Winterson, publicat la Humanitas, sint doua dintre romanele cu miza serioasa traduse la noi care au trecut nebagate in seama, observa Carmen Musat. Lista ei continua cu „Verbele auxiliare ale inimii“, de Peter Esterhazy, si „Viata cea noua“, de Orhan Pamuk, aparute la Editura Curtea Veche. Regretabil i se mai pare si interesul anemic cu care critica autohtona a intimpinat ultimul roman al lui Caius Dobrescu, „Teza de doctorat“, ineditele „Vrajeli de buzunar“, de Constantin Toiu, cartea despre mineriade a lui Alexandru Rus, publicata la Editura Curtea Veche, si ultimul volum de memorii al lui Petre Pandrea, aparut la Editura Vremea.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.