Un scriitor cu explozie intirziata

Sintagma „literatura de anticipatie“ isi gaseste in cele 36 de romane ale lui Philip K. Dick una dintre cele mai solide justificari. Si-a publicat primul text in 1952, ultimul, in 1982, fara a le pune la socoteala pe cele postume. In toata perioada in care a fost activ pe piata literara nu s-a bucurat de prea mare succes editorial, spre deosebire de alti autori de SF, precum Isaac Asimov si Arthur C. Clarke, specialisti ai retetelor de best-seller. Cu toate acestea, in ultimii ani, influenta lui Philip K. Dick asupra felului in care s-au dezvoltat atit literatura, cit si cinematografia science fiction a devenit din ce in ce mai puternica, iar temele pe care le-a intors pe o parte si pe alta in textele sale, din ce in ce mai actuale. Anonimi versus corporatii, lumi contrafacute, subversivitatea mijloacelor de control social, entropie sint citeva dintre obsesiile cu are Philip K. Dick hraneste in continuare science fiction-ul. Sau, dupa cum spune autorul unui articol publicat in revista „Wired“, secretul sau consta in faptul ca „a transformat metafizica intr-un roman politist“.

Scriitorul american si-a inceput primul roman, „The Return to Lilliput“, in 1941, cind avea 13 ani, dar nu l-a finalizat. Interesul lui Philip K. Dick pentru SF, dupa cum marturiseste intr-un interviu acordat revistei „The Aquarian“ in 1978, s-a nascut din intimplare: „Cind eram copil, ma interesa foarte tare stiinta, voiam sa ma fac paleontolog. Pina intr-o zi cind am dat intimplator de o revista cu povestiri science fiction“. Pina la terminarea liceului a continuat sa scrie regulat, pentru ca apoi sa se inscrie la Berkley University, unde a studiat filosofia, dar la scurta vreme a renuntat la studii, preferind sa scrie roman dupa roman si sa devina o specie a ceea ce se numeste „autodidact“. Preocuparile filosofice si le-a cultivat masiv, citindu-i pe presocratici, pe Leibniz, Spinoza sau Plotin, din ale caror sisteme de gindire Philip K. Dick a imprumutat o multime de elemente, transpuse ulterior in cartile sale. Desi a fost crescut in spiritul religiei quakerilor, s-a convertit ulterior la Biserica episcopala, fara sa fie insa un credincios practicant. Cu toate acestea, religia a fost unul dintre punctele stabile pentru K. Dick, lucru care l-a determinat sa citeasca majoritatea textelor importante ale crestinismului si gnosticismului.

---

Despre autor: