Insă, dacă in urmă cu numai o lună, reprezentanții agențiilor imobiliare și dezvoltatorii declarau la unison că vor urma decenii de prosperitate pentru afacerile de gen, acum opiniile lor sunt mult mai rezervate.

Piața imobiliară din Romania ar putea fi dominată de cumpărători mult mai rapid decat se progonoza. Michael Lloyd, managing partner al proiectului Băneasa, a declarat pentru „Adevărul" că, in actualele condiții, in numai 2-3 ani, vanzătorii nu vor mai fi cei care care vor deține poziția dominantă. „Criza globală va fi inevitabil resimțită și in Romania. Cred insă că piețele emergente sunt cele care vor fi afectate in cea mai mică măsură și care iși vor reveni cel mai rapid", afirmă Michael Lloyd.

Și reprezentanții agen­țiilor imobiliare iși nuanțează pozițiile in contextul evolu­țiilor internaționale. „Piețele europene sunt piețe mature, spre deosebire de a noastră, care este o piață emergentă. In Romania, cererea este ridicată și oferta incă limitată. Pe acest fond estimăm că piața ar putea să intre intr-o zonă de echilibru peste aproximativ 4-5 ani", spune Florin Nine, investment manager al companiei Regatta. Mai puțin optimistă se arată Irina Petrescu, directorul de vanzări al agenței Esop Consulting.

„Evoluția pieței imobiliare europene este un important semnal de alarmă, ce avertizează asupra pericolului reprezentant de creșterea accelerată și necontrolată a prețurilor locuințelor. La noi insă proiectele rezidențiale au inceput să apară in urmă cu doar 2-3 ani. In mod evident, scumpirile vor stagna in momentul in care oferta și cererea vor atinge un echilibru, fapt care, in opinia noastră, nu se va petrece mai repede de 3-4 ani", precizează Irina Petrescu.

Florin Nine atrage insă atenția asupra faptului că in piață se anunță constant noi și noi proiecte. "Dacă ele s-ar livra rapid pe piață, atunci perioada de echilibru s-ar putea instala mai devreme. Argumente pentru cererea ridicată din prezent sunt vanzarea off plan a proiectelor, veniturile in creștere ale populației, dar și condițiile facile de obținere a unui credit ipotecar", mai spune reprezentantul Regatta.

Citeste si:

Tigrii baltici, in genunchi. Urmează Romania?

După mai mult de cinci ani de creșteri galopante, prețurile caselor din statele baltice au intrat pe o pantă descendentă. "In prezent, un volum mare de fonduri speculative intră in Romania și in Bulgaria", a declarat Peter Morris, director general al agenției imobiliare Oberhaus, potrivit agenției de presă Mediafax. Unii analiști spun că acesta este inceputul unui lung declin, exacerbat de faptul că economiile Letoniei, Lituaniei și Estoniei sunt supraincălzite și afectate de o inflație ridicată.

Ciprian Lopată, CEO al agenției Arco Real Estate Consulting, reprezentanța romanească a companiei baltice cu același nume, spune că vorbim de stadii diferite de dezvoltare a acestor piețe și că o comparație nu este realistă. „Statele in care se fac astăzi corecții construiesc de zeci de ani. In Romania nu s-a construit timp de 50 de ani. In țările baltice, se remarcă o stagnare a pieței doar in Estonia și in Letonia, ca urmare a condițiilor de creditare impuse de bănci. Dar in aceste țări se construiește de peste 15 ani, lucru care nu se intamplă in Romania", argumentează Ciprian Lopată.

O opinie similară este exprimată și de Eugen Paternic, general manager al companiei imobiliare City Expert. Acesta crede că nu se poate face o comparație validă intre evoluțiile pieței imobiliare din țările baltice. "Companii-gigant, Microsoft, Renault și altele au anunțat deschiderea de centre in Romania. Piața imobiliară romanească iși va continua ritmul alert și ascendent fără a fi afectată de criza internațională.

In momentul de față, cererea depășește oferta, așa că nu trebuie să ne facem griji pentru un eventual colaps al imobiliarelor romanești. Atat timp cat Romania are un ritm accelarat de creștere economică, 70% din economie fiind privată, și o expunere limitată la piața creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc, investitorii pot fi liniștiți. Avand in vedere și poziția bună a indicatorilor economici fundamentali, nu se poate vorbi de criză", apreciază Eugen Paternic.