Populatia orasului este formata din romani (96%), germani(1%), maghiari (1%) si rromi (1%). Cu o vechime de opt secole de istorie, Sibiul este un oras tanar, mai mult de jumatate din populatie are sub 50 de ani. In prezent, Sibiul are 185.000 de locuitori, inregistrand totdata si o crestere economica importanta. Cele sase universitati cu peste 30.000 de studenti au transformat Sibiul intr-un centru universitar dezvoltat. Reabilitarea centrului istoric a fost facuta cu succes, chiar daca inca se mai lucreaza in zona, multe din cladirile importante ale centrului sunt restaurate. Astfel, cladirea Primariei, Muzeul Bruckenthal, Sala Thalia, au haine noi. Pavilion 2007-Cazarma 90, Atrium Cafe din Piata Mica, Ferula bisericii Evanghelice, Teatrul National Radu Stanca, Centrul de Cultura si Dialog Fridrich Teutch de pe strada Mitropoliei, Casa de Cultura a Sindicatelor, galeria Art Vo sunt locurile pline de expozitii, spectacole, muzica si teatru. Sibiul a fost desemnat in 27 mai 2004 in urma votului final al Consiliului de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana, drept Capitala Culturala Europeana (CCE) pentru anul 2007, titlu pe care il imparte cu Luxemburg. Un punct care a cantarit mult in decizie a fost parteneriatul special cu Luxemburg in organizarea programului pentru 2007, coordonarea evenimentelor intre cele doua orase, cat si multiplele parteneriate si programe de colaborare europeana dezvoltate de Sibiu cu Landshut, Rennes, Klagenfurt, Deventer. Tema aleasa de Sibiu/ Hermannstadt pentru Programul Sibiu 2007 si-a propus sa prezinte profilul multicultural al acestui oras vechi de opt secole, sub deviza “City of culture - City of Cultures”.

Hermannstadt - legenda romantica

Cunoscut in germana sub numele de Hermannstadt, Sibiul a fost dintotdeauna cel mai important centru al minoritatii germane din Transilvania. Chiar si in zilele noastre, aici se afla cea mai mare comunitate germana din Romania si, cu sprijinul administratiei locale, spiritul german inca se mai simte in oras. In Sibiu se gaseste si o importanta minoritate maghiara. Cu toate acestea, Sibiul este un oras predominant romanesc (95% din populatie este de origine romana) care a stiut cum sa pastreze si sa imbine cele trei culture, la care s-au adaugat cele ale micilor minoritati, cum ar fi tiganii, slovacii si ucrainienii. Conform legendei, copiii pierduti din Hamelin au iesit din pesterile 'Almasch' (Varghis) in Transilvania, undeva aproape de actualul Sibiu. Aceasta este explicatia romantica a unui fenomen inedit prin care pe aceste locuri a aparut un popor cu par blond si ochi albastri, care vorbea germana si urma obiceurile unor popoare aflate la mii de kilometri departare. In realitate, cetatile si satele fortificate din Transilvania au fost ridicate in sec. 12 de catre imigranti veniti din zona vaii Moselle, cunoscuti sub numele de saxoni. Au fost adusi aici de catre regii Ungariei si au primit numeroase drepturi si avantaje. In schimb, acestia trebuiau sa ajute la apararea tinutului impotriva atacurilor tatarilor si turcilor. Saxonii au creat 'tinutul celor sapte cetati', sapte orase fortificate, precum si numeroase sate in care au ridicat biserici fortarete.

Orasul lui Hermann

Micutii Hermanni respira aer de Capitala Culturala Europeana, sub privirile localnicilor, dar si ale turistilor. Statuetele stau la dispozitia curiosilor si se lasa fotografiate in Piata Mare, Piata Huet, Piata Mica, strada Cetatii si bulevardul Victoriei. Statuetele sunt amplasate pe spatiile publice pe tot parcursul anului 2007. Fiecare statuie are cate o placa inscriptionata in romana, engleza si germana si ofera informatii despre ipostaza aleasa. Cele opt sculpturi il infatiseaza pe Hermann student, carciumar, militar, bancher, staroste macelar, cavaler medieval, primar, menestrel medieval si ofiter de infanterie in militia orasului la 1800. Hermanii necuvantatori sunt creatia Fundatiei Culturale Inforom, din Bucuresti. In colaborare cu Asociatia Sibiu 2007, bucurestenii au reusit sa includa proiectul „Istoria la pas. Faceti cunostinta cu Hermann” pe agenda culturala a Sibiului. Sculpturile au fost realizate de Petru Alexandru Galai, dupa chipul si asemanarea fondatorului mitic al Sibiului, Hermann. Bugetul total al proiectului a fost de 70.000 euro. Finantatorul principal este Ministerul Culturii si Cultelor, care a acordat 44.550 euro pentru statuile Sibiului.

Liszt si Strauss au concertat la Sibiu

Sibiul poate fi considerat capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine. Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818, iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss. In Sibiu exista o puternica baza culturala formata din doua teatre, o filarmonica, un cinematograf, cinci biblioteci, cinci centre culturale, sase institute culturale diverse precum si 10 muzee.

Citeste si:

Teatrul in Sibiu

Inceputurile activitatii teatrale in Sibiu dateaza inca din sec. XVI cand elevii dadeau doua reprezentatii scenice pe an, iar la 15 februarie 1582 s-a desfasurat in aer liber prima punere in scena a unei batalii. Incepand cu 1756 spectacolele teatrale aveau loc in casa baronului von Moringer, actuala Casa Albastra din Piata Mare. Interesul pentru teatru era atat de ridicat incat la 1778 s-a inceput editarea unei publicatii teatrale, Theatral Wochenblatt. In 1789 s-a ajuns la primul teatru cu sediu stabil in Turnul Gros deschis de Martin Hochmeister. In 1923 a luat fiinta un prim teatru romanesc. Actualul teatru, Teatrul National “Radu Stanca”, a fost infiintat, alaturi de Teatrul pentru copii si tineret 'Gong' si Filarmonica de Stat, in 1949. Sectia germana a teatrului a fost deschisa in 1956. Anual la Sibiu se desfasoara Festivalul International de teatru si Festivalul Teatrului Studentesc.

Biblioteca ASTRA

Biblioteca ASTRA detine in patrimoniul sau o serie de carti rare, dintre care amintim si cea mai veche carte aflata in fondul Bibliotecii - Bonifacius VIII. Papa: “Sexti libri decretalium...”, MDXI, 1511, precum si cea mai veche carte romaneasca: “Sbornicul slavonesc” -tiparita de Coresi la Sas-Sebes, in anul 1580. De asemenea, printre cartile rare aflate in fondul Bibliotecii “ASTRA” se numara si Hieronymus sanctus: “Vitae patrum” - tiparita la Venetia (Veneetis) in anul 1512, “De re militari” - Flr. Vergetius si “Strotagemata” - Frontinus - tiparita la Paris, in anul 1534.

Primul muzeu - Brukenthal

Primul muzeu al Romaniei, Brukenthal, a fost inaugurat la 25 februarie 1817. A fost al doilea muzeu deschis in Europa si poarta numele fostului guvernator de Transilvania, Samuel von Brukenthal. Acesta si-a donat vastele colectii personale de arta si o impresionanta biblioteca pentru a se infiinta acest muzeu care este gazduit in fosta lui resedinta. Dintre operele care se gasesc in Galeria de Arta a muzeului, amintim lucrari semnate de Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Alessandro Magnasco, Albrecht Durer, Rubens, Botticeli, Jan van Dyck. In muzeu mai poate fi admirata si mobilierul de arta, format din aproximativ 200 de piese de epoca. Cateva piese din colectia muzeului sunt lucrate in alte parti decat in Sibiu - in Austria, Ungaria, Italia de Nord sau Franta. Piesele dateaza din secolele XVII, XVIII si XIX.

Targul Olarilor

“Targul Olarilor”, organizat anual la Sibiu in prima sambata si duminica a lunii septembrie, este una dintre cele mai prestigioase manifestari care isi propune conservarea si promovarea valorilor artei populare traditionale a olaritului. Anul acesta, au fost prezenti in Piata Mare peste 120 de expozanti din Horezu, Corund, Baia Mare, Oboga, Glogova, Marginea, Obarsa, Radauti si Sibiu. Astfel olarii au valorificat in cadrul targului cele mai autentice lucrari si au prezentat veritabile demonstratii ale acestui mestesug. Maestri olari au purtat astfel, in perimetrul targului, costumul popular din zona de olarit pe care o reprezinta. In zilele de 1 si 2 septembrie Piata Mare din Sibiu a fost invadata de arta populara, dar si de turistii care nu plecau fara sa cumpere macar un obiect lucrat cu migala de maestri olari.