Prin studii fcute in intreaga lume s-a demonstrat c un consum moderat de bere in comparaie cu un consum excesiv sau abinere protejeaz impotriva problemelor cardiovasculare precum atacul de cord i unele forme ale acestuia. Se estimeaz c un consum de 30 g de alcool pe zi (3 pahare de bere) poate reduce riscul de apariie a bolilor de inim cu 24.7%. Pe de alt parte, cercetrile au artat c o bere pe zi (10 g alcool) poate crete nivelul de colesterol HDL cu 4%. De exemplu, in Germania, unde berea este butura preferat, cercetrile au confirmat efectul benefic al berii. Profesorul Hoffmeister a calculat c dac s-ar opri din consum consumatorii de bere din Europa, s-ar inregistra o cretere a problemelor cardiovasculare, o scdere a duratei medii de via cu aproximativ 2 ani i o scdere in fericirea general. Este cunoscut c un consum de aproximativ 3 pahare de bere pe zi poate reduce riscul de apariie a bolilor de inim cu aproximativ 24.7%. In cazul unui consum moderat de bere, riscul unui deces timpuriu este redus relativ pan la riscul abinerii. Consumatorii de bere prezint un risc egal sau mai mic decat cei care se abin.

Contribuia la o diet sntoas

Berea este fcut din ingrediente sntoase: mal, hamei, drojdie i ap. Toate aceste materiale au componente naturale care contribuie la o diet sntoas i echilibrat. Berea poate face parte dintr-o diet echilibrat, furnizand minerale i vitamine eseniale. Este bogat in potasiu i srac in sodiu - echilibrul perfect pentru o presiune arterial sntoas. Consumatorii de bere sunt protejai impotriva organismelor care sunt cunoscute drept cauze ale ulcerului stomacal i pot fi un factor de risc pentru cancerul de stomac. Un litru de bere furnizeaz o medie de 20% din cantitatea zilnic de fibre recomandat i unele beri pot furniza pan la 60%. Consumul de bere nu te ingra, cu condiia ca ea s fie parte a unei diete echilibrate i s fie consumat cu moderaie la mas. Berea furnizeaz calorii in aceeai cantitate cu buturile nealcoolice. Ca i painea, care este de asemenea fcut din cereale, berea este o excelent surs de vitamine care sunt eseniale pentru via. Intr-adevr, procesul de malificare crete valoarea nutritiv a cerealelor utilizate la obinerea berii. In general berea este bogat in vitamina B, spre exemplu acid nicotinic i riboflavin. Este srac in calciu i este bogat in magneziu, care poate ajuta la protecia impotriva pietrelor la vezica biliar i la rinichi. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care consumul zilnic al unui pahar de bere a artat c reduce riscul apariiei pietrelor la rinichi cu 40%.

Citeste si:

Berea nu ingra

Un pahar de lapte, iaurt sau suc de mere conine mai multe calorii decat unul cu bere. Consumat cu moderaie, aceast licoare sut la sut natural ne poate menine silueta in parametrii dorii i, mai mult, intreine un corp sntos. Concluzia? Sintagma "berea ingra" este un mit! Berea nu conine pic de colesterol i este foarte srac in zaharuri. Cand savurm o halb de bere, incepem s numrm caloriile in funcie de cantitatea pe care o bem. Comparat cu alte buturi, berea ocup un loc frunta in topul celor cu coninut caloric redus. Un pahar de 100 mililitri de lapte conine 64 de calorii, unul de suc de mere neindulcit, 42 de calorii, unul de vin cu 12% alcoolemie, 77 de calorii, iar unul de lichior cu 40% alcoolemie, 320 de calorii. Totui, trebuie s fim ateni cu ce mancruri asortm consumul de bere. Aportul caloric va crete vertiginos dac alegem o porie de cartofi prjii (342 calorii/100 gr), o pizza (270 calorii/100 gr) sau chiar alune srate (600 calorii/100 gr). Indiscutabil, coninutul nutriional al berii face ca aceast butur s devin de nelipsit de la mas. Un litru de bere conine cel puin 20% din necesarul zilnic de fibre al organismului. Pe lang beneficiile aduse factorului nutriional, consumul de bere ne ajut la digestie i la reducerea nivelului colesterolului. Aadar, consumat zi de zi cu moderaie, berea este parte a unei diete echilibrate.