Cifrele sint clare: administratia centrala a neglijat investitiile publice in Harghita si Covasna

PIB-ul pe cap de locuitor in Harghita urca pina la 4.023 de euro. Aproape de media nationala, care este de 4.500 de euro. Harghita ocupa locul 18 in topul judetean al PIB-ului pe cap de locuitor. In acest context, decisiv este numarul foarte redus de locuitori, putin peste 300.000, densitatea populatiei in judet fiind de doar 49,1 locuitori pe kilometru patrat. Salariul mediu lunar net este de 186 de euro, foarte mic comparativ cu media Romaniei de 246 de euro. Nivelul oficial al salariului trebuie insa luat cu rezerva pentru ca judetul are mari probleme cu evaziunea fiscala.

Este abia al 27-lea judet dupa sumele trimise la buget, cu 270 de milioane de lei in primele 10 luni ale anului trecut. La capitolul bani primiti de la nivel central sta pe locul 35, fiind unul dintre putinele judete care mai mult contribuie decit primesc de la stat. Cam aceeasi situatie este si in Covasna: PIB-ul per capita ajunge la 4.428 de euro, iar salariul mediu este de 198 de euro. Interesant este ca acest judet ocupa ultimul loc in ceea ce priveste alocatiile bugetare cu 144,8 milioane de lei.

Dar cum vede statul economia acestei regiuni? Potrivit unui raport intocmit in toamna anului trecut de responsabilii locali ai Ministerului Finantelor Publice, „economia judetului Harghita sufera de o lipsa cronica de bani si comenzi“. O economie slaba, doar de subzistenta, nu poate sa lucreze in conditii normale, totdeauna va fi vulnerabila la orice ingerinta a factorilor de raspundere. De asemenea, este un mediu in care corectitudinea nu este totdeauna la ea acasa, continua raportul.

Potrivit actului citat, economia locala este dominata de intreprinderi mici si mijlocii, la care se adauga microintreprinderile, ce nu sint in stare intotdeauna sa utilizeze atit forta de munca din judet, cit si sa asigure venituri bugetare necesare, inclusiv cele locale.

Citeste si:

O alta problema ridicata de Finante o constituie soarta incerta a firmelor care lucreaza in sistem lohn, inchiderea acestora creind o mare problema. Potrivit aceluiasi raport, din cauza lipsei banilor necesari pentru activitati, firmele harghitene utilizeaza sumele ce reprezinta obligatii fiscale, acesta fiind unul dintre principalii generatori de evaziune fiscala. Totodata, reprezentantii Ministerului Finantelor noteaza la rang de fenomen neincasarea unor venituri, asa-zisele „tepe“, pe care le inregistreaza agentii din judet. Din cauza infrastructurii precare se ajunge la valori mari ale unor costuri in produs sau serviciu, comparativ cu pretul obtinut, ceea ce duce uneori la o activitate in pierdere cu imposibilitatea onorarii obligatiilor bugetare, mai noteaza Finantele. (Ionut Tudorica)
„Majoritatea investitiilor din Ungaria sint in Bucuresti“

Politologul Csaba Borboly, vicepresedintele Consiliului Judetean Harghita, a explicat pentru Cotidianul ce e bine si ce e rau in economia secuimii.

Se poate sustine secuimea din resurse proprii?

Problema resurselor din Harghita si Covasna e ceva mai complicata. Daca privim lucrurile in cadrul juridic actual, secuimea nu are resurse sa se sustina singura, dar daca ne uitam la cite taxe se platesc in cele doua judete, cit se produce aici si cit ajunge la bugetul central, lucrurile sint mai nuantate. Daca sistemul de taxe nu ar fi cel de acum, probabil ca secuimea s-ar putea autosustine. Bunaoara, doar 22% din ce produc cele doua judete ramin la nivelul administratiilor locale. De exemplu, in Ungaria, ponderea acestor taxe se ridica la 40-45%, iar in tarile occidentale ele sint si mai mari. Avem taxa pe venit, TVA si numeroase alte taxe care ramin intr-o proportie mica aici, in bugetele locale si judetene, cea mai mare parte a lor mergind la cosul national.

Din acest motiv spun ca e o problema complicata. Daca politicienii ar lua in serios descentralizarea, si nu ma refer aici doar la judetele Harghita si Covasna, ci si la restul judetelor din tara, si nu ar face legi care aduc mai curind a declaratii politice decit a norma juridica, daca ar aduce, prin urmare, decizia mai aproape de comunitati, de incidenta ei, delegind mai multa putere comunitatilor locale, eficienta ar creste, s-ar pierde mai putini bani si ar fi gestionati mai rational. Cum banii din bugetul national sint gestionati la Bucuresti de diferite ministere, multe dintre ele confruntindu-se cu lipsa de specialisti, o parte a resurselor financiare se pierd sau sint prost alocate. Sa va dau un exemplu. La Resursele Mineraliere lucreaza doar citiva oameni, in conditiile in care afacerile cu apa minerala din Romania ar putea sa se ridice la sute de milioane, daca nu la miliarde de dolari. Uitati, a fost criza de apa din vara aceasta. Oamenii vin la noi pentru izvoarele de apa minerala, dar nu primesc aprobare de exploatare a lor, in conditiile in care in judetul Harghita sint peste 2.000 de izvoare de apa minerala (din care doar 10-15 sint cu aprobare de exploatare). Acestea sint principalele probleme, ca nu avem descentralizare si deciziile nu se iau acolo unde trebuie, unde oamenii isi cunosc bine problemele. Banii de la nivel central sint distribuiti pe baza unor tabele, nu rational, dupa nevoile fiecarei comunitati in parte.