Te trezesti dimineata si vezi ca n-ai apa calda. Nu-i nimic, mergi si nespalat la serviciu. Autobuzul intarzie sa apara, iar cand vin cate doua, sunt pline-ochi.

Te urci la inghesuiala si nu mai taxezi biletul, ca n-ai tu ghinionul sa te prinda controlul. La serviciu incepi programul cu o cafea si o barfa, ca oricum nu plange productia.

Cand iti cere sefu' socoteala, ii servesti scuza cu „nu s-a putut din cauze obiective”, iar la pranz te invoiesti o ora, ca ai de rezolvat urgent o problema de familie.

Ora se lungeste la trei, tot din cauze obiective: trafic aglomerat, cozi la ghisee si, in final, cand ajungi din nou la „scarbiciu”, constati ca te incearca o lene, cauzata probabil de faptul ca n-ai mancat. Asa iti aduci aminte ce salariu mic ai si cum te spetesti tu muncind pentru patronul care nu se gandeste la familia ta, la ratele pe care le ai si la stresul in care te tine, ci numai la cum sa prospere el.