Intre publicatiile academice romanesti un loc cu totul aparte este ocupat, neindoielnic, de revista Archaeus. Ajunsa deja in cel de-al zecelea an al existentei sale, publicatia, inscrisa in randul prestigioaselor reviste ale European Association for the Study of Religions si International Association for the History of Religions, s-a facut remarcata de la bun inceput (1997) printr-o consistenta rarisima.

insa ceea ce a distins-o rapid in randul publicatiilor de acest gen e un atribut rar, foarte rar intalnit in cultura romana din toate timpurile: consecventa. incepand din 1997, an de an, cu o constanta demna de o publicatie internationala, Archaeus ne-a oferit prilejul de a intalni atat autori romani de tinuta, cat si savanti internationali de prim-rang. Daca tinem seama si de evenimentul cu adevarat unic in istoria culturala a Romaniei recente, anume organizarea celui de-al VI-lea Congres „Religious History of Europe and Asia", desfasurat anul trecut, intre 20 si 23 septembrie la Bucuresti, este evident ca Asociatia romana pentru istoria religiilor se bucura de o recunoastere internationala care-i face cinste.

Revenind la revista editata de prestigioasa organizatie (secondata de Centrul de Istorie a Religiilor din cadrul Universitatii din Bucuresti), ultimele numere ne-au prilejuit, ca de obicei, aceeasi bucurie intelectuala cu care ne-am obisnuit inca de la primele numere ale publicatiei. Ceea ce trebuie sa remarcam, in primul rand, este prezenta, cat se poate de echilibrata, nu doar a unor prestigiosi savanti internationali, cat si a multor eruditi romani care prezinta contributii remarcabile.

De exemplu, in Tomul X, fasciculele 1 si 2 din 2006, am consemnat studiul pe cat de masiv, pe atat de bogat in sugestii de lectura al Gabrielei Cursaru. Intitulat „L'Épiphanie d'un Dieu anonyme dans la Cyclopie homerique (Od. IX 142-152)", textul este dedicat unui aspect esential al epopeilor homerice, anume cel al prezentei fiintelor divine in textura amplelor naratiuni. Dincolo de multiplele straturi ale analizelor savante ale autoarei, perspectiva sa hermeneutica este una care privilegiaza - impotriva unor exegeti precum B.C. Dietrich sau R. Martin, dar impreuna cu un P. Chantraine - o lectura ce tine seama atat de dimensiunea literara, estetica a operei homerice, cat si de dimensiunea sa religioasa. Andrei-Dragos Giulea, unul dintre stralucitii nostri reprezentanti in domeniul studiilor patristice de la Marquette University, expune sistematic „Heavenly images and invisible wars: seven categories of biblical and extra-biblical imagery and terminology in the Acts of the Martyrs of Lyons and Vienne".