Social 8 August 2007 23:43
Va plimbati linistit pe strazile Cetatii si hop!, niste saltimbanci va taie calea. Beti o cafea la terasa si pe langa dvs. se prelinge un suvoi de cavaleri si domnite. Unde puteti fi decat la Festivalul „Sighisoara Medievala. Trubadurul indragostit", a carui a cincisprezecea editie a avut loc, traditional, in ultima saptamana a lui iulie?

Strazile, care „ignora in egala masura linia dreapta si planul orizontal", dupa cum spune primarul, sunt, multe dintre ele, in reconstructie. Dar campul de oameni, cu cinci mii de vizitatori mai mult decat anul trecut, le cicatrizeaza.

Daca la editiile precedente in Cetatea ingusta se inghesuiau cam treizeci de mii de vizitatori, de data aceasta numarul lor a crescut la treizeci si cinci de mii. Iar sighisorenii, care, cu ani in urma, nu prea intelegeau de ce trebuie brusc sa le cada atata medievalitate pe cap dupa secole bune de cand se terminase cu ea (cand un rock „sanatos" ar fi mult mai energizant!), cu timpul si cu festivalul au inceput sa simta gustul si importanta patrimoniului lor cultural unic. Mai ales ca programul, de la spectacolele de papusi din Piata Ratustelor la concertele de muzica medievala, este diferit, atent segregat de organizatori pe grupuri de varsta si de interese.

Neindoios, atuul Festivalului e de gasit in lumea lui colorata si in atmosfera, in cocktailul picant de generatii si stil. De la body painting-ul performat, ad hoc, in aer liber, din doi in doi pasi, la nesfarsitele siruri de tarabe cu margele, ceramica, sticlarie, icoane, lemn sculptat, instrumente muzicale, tablouri si jucarii, sarea si piperul festivalului se adauga cu fiecare metru parcurs. Obiecte decorative moderne odihnesc langa cele vechi traditionale venite de prin toate colturile tarii.

Te uiti intr-o parte, ­vezi cavaleri; intorci privirea in partea opusa, te asteapta jonglerii cu focuri. Pe strazi sau in tunelul prin care se intra in Cetate, palcuri de tineri interpreteaza, in fiecare coltisor, zi si noapte, din voce, la chitara, contrabas, fluier, muzicuta sau tamburina, orice hit din anii '60 cu o frenezie ca si cand ar fi ultima cantare din viata. Atmosfera se pastreaza pasnica, iar excesele din anii trecuti, cu kilometri de bere si miniscandaluri, par sa se fi vindecat. si s-a mai schimbat ceva: goana disperata dupa o bucatica de mancare a zecilor de mii de oameni pe care, pana acum, orasul ii primea destul de nepregatit.

Cetatea ramane destul de compacta arhitectonic, impodobita cum e de sarbatoare, plina de blazoane si de printese insotite de cava­leri purtatori de steag sau spada. Saltimbancii se joaca cu focul, dueluri se nasc in tot locul, circarii strabat orasul pe picioroange, iar in piatete studentii de la UNATC isi joaca nelipsitele scene de Commedia dell' Arte sau se intrec in declaratii de dragoste. Pe o strada, un Dracula musca fetele intr-un sicriu pentru poza. Pentru cei cu gusturi si mai sangeroase se organizeaza executii publice, unde voluntari sunt recrutati si pedepsiti prin spanzurare sub acuzatia grava de blasfemie. Peste tot misuna necontenit puhoaie de oameni.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.