Topirea ghetarilor, inmultirea uraganelor sau disparitia a mii de specii de plante si animale sint doar citeva semne sigure prin care oamenii de stiinta au anuntat, in nenumarate rinduri, faptul ca Terra nu o duce prea bine. Tot ei se gindesc, de citiva ani, si la dezvoltarea unor metode care sa tina piept poluarii si incalzirii globale. „Primul pas ar fi acela de a nu ne mai bate joc de mediu. In mod evident, nu ne prea reuseste“, anunta Rena Marie Pacella, editor la PopSci.com, la inceputul unui articol care descrie pe larg cinci dintre strategiile inedite de a salva planeta.

1. Un cub de sare cit New Mexico

Arcticul ridica una dintre cele mai ingrijoratoare probleme ale planetei in acest moment. Topirea ghetarilor va dilua marile sarate cu apa proaspata, slabind curentii oceanici care transporta caldura in jurul lumii si regleaza astfel climatul global. Diminuarea acestor curenti poate duce la consecinte grave: disparitia vietii marine, pierderea capacitatii oceanelor de a elimina gazele cu efect de sera si, potrivit unor specialisti, racirea radicala a nordului european. Cu 50 de miliarde de dolari, expertii cred insa ca situatia poate fi rezolvata. Resalinizarea apelor de la Polul Nord, cu ajutorul unor cuburi gigantice de sare lansate in apropierea Groenlandei, ar putea fi una dintre solutii pentru pastrarea ghetarilor la locul lor. Inginerul industrial Peter Flynn, de la Universitatea din Alberta, s-a gindit la o modalitate curajoasa de a da un impuls curentilor, daca acestia incep sa leneveasca: un cub de gheata sarata de marimea orasului New Mexico. Iarna, vintul va pompa apa sarata in virful bucatilor de gheata, creind astfel straturi noi extrem de sarate. Primavara, cind o parte din ghetari se topesc, apa densa si sarata se va scufunda adinc in ocean. Rezultatul pe care il asteapta Flynn este o crestere de 6% a curentilor.

2. Un milion de pompe pentru racirea oceanelor

Citeste si:

O alta problema cu oceanele este incalzirea lor: apele calde dau ghes uraganelor si cu cit temperaturile vor creste, cu atit mai multe furtuni vom avea de infruntat. Inventatorul Phil Kithil din New Mexico vrea sa introduca 1,6 milioane de pompe de racire in Golful Mexic: ar avea nevoie pentru asta de patru luni, de 100 de ambarcatiuni si de cinci miliarde de dolari pentru a le instala. Sistemele de racire vor fi puse in functiune de miscarea valurilor: valurile mari vor determina o putere mai mare de racire, deci ele vor fi puse in functiune doar de „simptomele“ unui uragan. Kithil este foarte hotarit sa isi puna in aplicare ideea: luna viitoare va naviga in Bermude cu zece astfel de sisteme si va incerca sa raceasca o jumatate de kilometru patrat de mare. Compania lui, Atmocean, a testat deja citeva pompe individuale, care au reusit sa scada temperatura suprafetei cu 13 grade Celsius. Rezultatele nu par spectaculoase, dar modelele de simulare au aratat ca pina si un grad Celsius poate reduce vintul uraganelor cu 5%.

3. Supercopacii

Padurile tropicale pierd teren si specii in fiecare zi, iar expertii prevad ca pina in 2050 acestea vor disparea definitiv daca cererea pentru lemn va creste in acelasi ritm. Ele sint insa habitatul a jumatate din speciile de plante, de animale si de microorganisme din lume si sursa pentru un sfert din medicamentele pe care le folosim in prezent. ArborGen, o companie din Sudul Carolinei, propune „producerea in masa“ a copacilor, prin plantatii modificate genetic. De sapte ani, specialistii acestei companii lucreaza la identificarea unor gene utile a citorva zeci de specii de copaci, pentru a produce cu ajutorul lor arbori cu caracteristici necesare, cum ar fi cresterea rapida, toleranta la stres si lignina redusa (materialul care trebuie eliminat chimic pentru a produce hirtie). Accelerind ciclul de crestere a copacilor, ei vor sa scada timpul de crestere a brazilor, de exemplu, de la 30 la 18 ani. De asemenea, au creat un eucalipt cu putina lignina, perfect pentru hirtie. Supercopacii sint insa foarte scumpi si necesita eforturi foarte mari: 120.000 de dolari pe o arie de 2,5 kilometri patrati, plus ca, dupa ce oamenii de stiinta dezvolta o linie noua, ei trebuie sa se ocupe de fiecare plantare. Pentru a-si face ideea profitabila, cei de la ArborGen vor sa automatizeze linia de productie prin crearea unor roboti care sa se ocupe de transplantat.