Traducatoarea Antoaneta Ralian, care a lucrat in timpul regimului comunist la Departamentul de Epurari si s-a ocupat, in cadrul Editurii Univers, de eliminarea pasajelor "subversive", ne povesteste intr-un interviu cum functiona cenzura in literatura.

"Cenzura cenzurilor" era insasi sotia dictatorului, Elena Ceausescu, care nu
suporta nici macar o aluzie erotica in cartile aparute pe piata romaneasca.

Fenomenul cenzurii din "Epoca de aur" este inca unul de mare interes, mai ales pentru generatiile tinere. Intr-o perioada a activitatii dumneavoastra profesionale, ati lucrat la sectia de epurari din cadrul Ministerului Invatamantului. Dupa ce criterii se eliminau din biblioteci cartile considerate de comunisti "subversive"?

- In anul 1948 am fost proiectata, aproape fara voia mea, in Ministerul Invatamantului si Culturii. Eram studenta in ultimul an la Limbi Straine. Ministrul Culturii de atunci, Mihai Florescu, fusese vecin cu familia mea la Roman, unde am copilarit, si bun prieten cu fratele meu. Cand m-a descoperit la Bucuresti si a aflat ca vorbesc si citesc trei limbi straine, m-a trimis urgent la sectia de epurare a bibliotecilor din Ministerul Culturii, vazand in mine, pe atunci, o posibilitate de infuzare de oameni tineri, noi, in cadrele "decadente" ale ministerului. si astfel, de unde visasem sa ajung profesoara de engleza, m-am pomenit in ceea ce se numea "campul ideologic". Munca mea - si a altora - sub sefia scriitorului Al. I. stefanescu, sotul Ninei Cassian, consta in rasfoirea cartilor si a listelor de carti "subversive" din biblioteci, indeosebi a cartilor straine, si - pe baza unui succint referat justificativ - eliminarea lor definitiva sau trecerea la "Fondul secret", unde publicul nu avea acces. Criteriile erau clare. Politice - tot ce avea caracter fascistoid sau anticomunist, tot ce evoca, oricat de vag, realizarile sau bunastarea din tarile capitaliste, "aflate la marginea prapastiei", tot ce nu se incadra in sensul lozincii "URSS, bastion al pacii e" sau in cultul gretos de servil al stalinismului. Misticismul - considerat cea mai nociva incercare de otravire a maselor si extrapolat pana la cele mai inofensive aluzii cu tenta religioasa. Erotismul - considerat depravare si dezmat caracteristice capitalismului si diversiune menita sa slabeasca si sa abata concentrarea maselor de la scopul suprem, construirea socialismului. In fine, tot ceea ce contravenea materialismului dialectic.

Citeste si:

"Comiteam zilnic sacrilegii care ma dureau si imi impovarau constiinta"

Cum v-ati raportat dumneavoastra, o iubitoare de literatura, la aceste eliminari fortate din biblioteci?

- Eu eram o pasionata iubitoare de literatura si comiteam zilnic sacrilegii care ma dureau si imi impovarau constiinta (dar ma integrasem in schizofrenia colectiva: una gandeam si alta faceam). Am trecut la "Secret" autori pe care-i iubeam: Louis Ferdinand Celine - considerat de regim anticomunist, Aldoux Huxley - "Brave New World, anticomunist, Dostoievski in intregime (da, Dostoievski) - pentru misticism, Kant, Nietzsche, Freud - idealism. Uneori imi cadeau in mana si carti romanesti. Tin minte ca am avut un soc cand a trebuit sa expediez la "Secret", pentru misticism, piesa "sun" a lui George Calinescu, unul dintre marii mei profesori.