Lipsa de transparenta a institutiilor de stat, distribuirea presei doar prin intermediul postei de stat, dar si numarul mic de profesionisti fac mass-media din Republica Moldova sa arate precum cele romanesti de la inceputul anilor '90. In aceasta tara exista o lege a presei, dar nu si una a accesului la informatie.

Piata mass-media din Republica Moldova se imparte in cateva ziare sponsorizate de Departamentul pentru romanii de pretutindeni din Ministerul de Externe roman, mai multe tabloide rusesti, cateva agentii de presa, multe posturi rusesti de televiziune care au birouri locale, unul romanesc cu stiri locale, si cateva televiziuni minuscule, care isi reduc programul pe perioada verii, cand toata lumea pleaca in concediu. Cotidiene ca Flux si Timpul ajung la un tiraj zilnic de 3.000 de exemplare, pentru ca vineri, cand apar cu mai multe pagini, cu teme de magazin, sa aiba 30.000. Ziarele rusesti au tiraj de 70.000 de exemplare zilnic. Legea presei stipuleaza ca pretul ziarului trebuie afisat obligatoriu, dar pe toate ziarele scrie “Pret contractual”.

Din cauza ca distributia se face exclusiv prin Posta Moldovei, aceasta isi permite sa faca un soi de cenzura. Cand nu poate controla continutul, statul poate impiedica pur si simplu ziarul sa ajunga la cititor. In astfel de situatii, in cel mai bun caz ajung toate numerele din saptamana de-abia vineri; in cel mai rau caz, ele nu mai ajung deloc.

COMUNICAREA INSTITUTIONALA. Presedintele Republicii Moldova tine conferinta de presa o data pe an si asta devine in asa masura eveniment incat ziaristele invitate petrec in prealabil cate trei ore la coafor. “Dupa conferinta, presedintele nu-i invita la un fursec, ci la un adevarat ospat”, povesteste Igor Burciu, redactor-sef adjunct la ziarul Flux. El admite ca “nici o institutie de stat nu este dispusa sa ofere informatie”. Pe de alta parte, anchetele publicate de ziarul sau nu au nici un efect, poate in afara de acela ca le aduce ziaristilor o chemare in instanta. Igor are acum 11 procese.

Noi personal am avut ocazia sa ne convingem de aptitudinile a doi purtatori de cuvant: cel al Guvernului si cel al Presedintiei din Republica Moldova. La Biroul de presa al Guvernului din Chisinau, consilierul Irina Gasca a refuzat sa coboare si ne-a recomandat prin telefon sa “ deschidem manualul de istorie” daca vrem sa intelegem de ce ziua de 22 iunie este zi de doliu national pe teritoriul Republicii Moldova. In aceeasi zi, la Presedintie, unde accesul se face pentru toti pe aceeasi usa cu Voronin, purtatoarea de cuvant a coborat pentru a ne da textul unui decret prezidential, dar a refuzat sa-si decline identitatea.
Pe de alta parte, din lipsa unor investitii mari in mass-media, acest domeniu sufera o lipsa acuta de profesionisti. Un reporter la ziarul Timpul castiga 200 de dolari pe luna.

SUPERFICIALITATE. In iunie 2004, o intreaga echipa a plecat de la Flux la Timpul, pentru ca “au primit o oferta de nerefuzat”, povesteste Igor Burciu. Motivul oficial al reporterilor a fost ca nu sunt de acord cu politica editoriala a Fluxului, “dar inainte il lingeau in fund de-l rupeau”, spune Burciu, care crede ca motivul real a fost un salariu mai mare. Inainte de a pleca, “dezertorii” au distrus toata arhiva in care se pastrau fotografii digitale si articolele in varianta electronica.

Citeste si:

Cetatenii Chisinaului cu educatie superioara au o parere proasta despre presa din tara lor. Ei spun ca aceasta trateaza subiectele ori superficial, ori partinitor, si de aceea prefera sa citeasca presa straina si sa asculte un post de radio precum BBC.

Flux - ziarul opozitiei

Unul dintre cele mai cunoscute ziare de limba romana din Republica Moldova este cotidianul Flux, care apare din 1995. Aceasta publicatie este considerata la Chisinau cea mai pro-romaneasca, redactorii sai combatand “cu sarg” initiativele guvernantilor comunisti de moldovenizare a culturii si constiintei romanilor de la est de Prut. Posibilitatile materiale ale ziarului sunt modeste, redactia fiind compusa din unsprezece oameni - unul de fiecare departament, plus conducerea editoriala si sectorul administrativ. Igor Burciu, redactor-sef adjunct al Fluxului, sustine ca presa romaneasca de la Chisinau face cu greu fata concurentei ziarelor rusesti, fie ele autohtone sau cu redactia centrala la Moscova. Tocmai de aceea publicatia sa prezinta numai stiri “de bine” despre Romania, cum ar fi integrarea in UE. Evenimentele negative sunt omise, “pentru a nu da satisfactie rusilor”. Colaborarea cu Ambasada Romaniei este anevoioasa, domnul Burciu sustinand ca diplomatii nostri de la Chisinau mai rau incurca si ii acuza ca nu cunosc realitatile de pe teren din Republica Moldova.

Ziaru' cat geamu'

“Nici cititorii din Republica Moldova nu sunt pregatiti sa primeasca o presa de calitate. Sa va dau un exemplu de-a dreptul comic. In urma cu vreun an am decis in redactie sa modificam formatul ziarului nostru, sa facem pagini mici, o versiune mai europeana, mai tabloidizata sa-i spunem. A doua zi, ne trezim cu sute de telefoane din provincie ca sa schimbam la loc formatul. Care era cauza - vechea versiune era cat geamul, iar oamenii spuneau ca nu mai au cu ce sa se adaposteasca de lumina soarelui in case... Dupa cateva saptamani am revenit la vechiul format”
Igor Burciu,redactor-sef adjunct Flux
Moldpres - autocenzura profesionista

Diplomatie si autocenzura profesionista sunt devizele lui Fidel Galaico, director al Departamentului Stiri din cadrul agentiei Moldpres. In opinia lui, lipseste de pe piata o publicatie profesionista, care sa ofere “ori informatie seaca, ori un comentariu profesionist facut de o persoana neafiliata vreunui partid”. Galaico, absolvent de Litere, crede ca “o agentie de stat presupune diplomatie superioara, pentru ca, la modul ideal, are rolul de a face auzita politica guvernamentala in plan extern”. El spune ca la alegeri au oferit abonatilor in mod obiectiv doar rezultatele. Desi este subordonata Guvernului, Moldpres nu primeste bani de la Executiv, ci se autogospodareste. Principala sursa de venituri este Departamentul “Monitorul Oficial”, unde apar toate actele legislative.

Departamentul Stiri produce Buletinul oficial, facut din comunicatele oficiale ale institutiilor de stat, Buletinul transnistrean, Stiri externe si Buletinul social-politic. El refuza sa recunoasca existenta cenzurii: “Eu prefer autocenzura profesionista. Daca esti un ziarist profesionist, ai sa gasesti cum sa spui lucrurile”.