DN5 Bucuresti-Giurgiu a devenit cel mai semnalizat drum national din Romania, surclasand chiar si Autostrada Soarelui.

Indicatoarele - dintre cele mai scumpe de pe piata - sunt montate in locatii inutile, la iesirile din toate drumurile forestiere si comunale care strajuiesc soseaua, din curtile caselor de pe margine sau chiar din aratura.

Cele 33 de milioane euro cheltuite pentru reabilitarea si semnalizarea DN5 provin din fonduri europene, prin ISPA, si de la bugetul de stat.

Oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) refuza sa spuna, concret, cate indicatoare rutiere au cumparat si la ce pret, iar cei ai producatorului "Auto Semnal" Cluj nu-si mai amintesc exact cate indicatoare au vandut.

Citeste si:

"Coalitia pentru Drumuri Sigure" a reclamat ministrului Orban ca "Auto Semnal" este firma controlata de fostul director al CNADNR Mircea Pop si a fost impusa antreprenorului.

DN5 Bucuresti-Giurgiu a devenit cel mai semnalizat drum national din Romania, surclasand chiar si Autostrada Soarelui. Indicatoarele - dintre cele mai scumpe de pe piata - sunt montate in locatii inutile, la iesirile din toate drumurile forestiere si comunale care strajuiesc soseaua, din curtile caselor de pe margine sau chiar din aratura. Cele 33 de milioane de euro cheltuite pentru largirea DN5 de la doua la patru benzi si semnalizarea acestuia provin din fonduri europene, prin ISPA, si de la bugetul de stat. Cu toate acestea, oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) refuza sa spuna concret cate indicatoare rutiere au cumparat si la ce pret, sustinand ca valoarea lucrarilor de semnalizare este inclusa in valoarea totala a contractului de reabilitare. Nici reprezentantii "Auto Semnal" Cluj nu-si mai amintesc exact cate indicatoare au vandut statului in calitate de furnizor al antreprenorului italian ITINERA Spa. "Coalitia pentru Drumuri Sigure" a reclamat ministrului Orban ca "Auto Semnal" este firma controlata de fostul director al CNADNR Mircea Pop si a fost impusa antreprenorului drept conditie pentru receptionarea finala a lucrarii.

Darnicia cu care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a platit lucrarile de reabilitare a DN 5, intre Adunatii Copaceni si Giurgiu, a permis constructorului sa instaleze indicatoare rutiere chiar si acolo unde nu era nevoie. In numeroase locuri exista semne de circulatie cu semnificatia "Interzis la stanga", desi mijlocul drumului este deja marcat cu o linie continua dubla care, conform Codului Rutier, inseamna exact acelasi lucru. In alte cazuri, indicatoarele ii avertizeaza pe soferi ca le este interzis sa mearga spre stanga, desi e evident ca la stanga este doar un camp arat. Cel mai evident exces de zel s-a facut cu indicatoarele "Stop" si "Obligatoriu la dreapta". Acestea au fost montate la iesirile din toate drumurile forestiere si comunale care strajuiesc DN 5, dar si din curtile caselor de pe margine. In cel putin doua cazuri, ansamblul de indicatoare "Stop" si "Obligatoriu la dreapta" a fost instalat in dreptul unor podisti care se termina intr-un camp arat.
In fine, pentru drumuri de carute sau iesiri din curti s-au folosit indicatoare de mari dimensiuni, din tabla de aluminiu, foarte scumpa, si acoperite cu folie retroreflectorizanta clasa a II-a, de cea mai buna calitate. Standardele de semnalizare in vigoare impun montarea de astfel de semne pe soselele de mare viteza, unde e nevoie de vizibilitate mare, si nu pe cele cu trafic redus.