Canicula din acest an este un fenomen normal pentru luna iulie, sustin climatologii din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie. Cu toate acestea fenomenul este mai frecvent, mai intens si mai persistent ca urmare a incalzirii globale. Incalzirea globala este in cea mai mare parte provocata de activitatea umana care a determinat cresterea concentratiei gazelor cu efect de sera in atmosfera.

Canicula, din ce in ce mai frecventa

In ultimii 50 de ani, acest fenomen a fost mai pronuntat datorita cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera din cauza activitatii umane, odata cu industrializarea intensa. Temperatura aerului a crescut, dar nu la nivelul intregii tari. In sudul si estul tarii, cresterea este mai semnificativa, sustin specialistii ANM. Daca in 2003 canicula a afectat Europa Centrala si de Vest, cand in Franta au murit oameni din cauza tem-peraturilor ridicate, acum se pare ca a venit si randul Romaniei si peninsulei Balcanice sa se confrunte cu acest fenomen extrem. Desi tara noastra a mai fost afectata de canicula in anul 2000, climatologii sustin ca acesti ani deosebit de calzi vor fi din ce in ce mai frecventi.

Specialistii din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM) au si vesti bune, masele de aer mai reci or sa vina peste cateva zile si la noi sa mai improspateze atmosfera. "Exista circulatia atmosferei in cadrul careia mase de aer, mai cald sau mai rece, circula pe mapamond, deasupra pamantului, si nu pot fi aceleasi temperaturi peste tot. Sistemul climatic are si el un echilibru, este mai rece intr-o zona si mai cald in alta parte pentru ca altfel ar lua foc. Acum, aceasta masa foarte calda se afla pe zona noastra, dar masele de aer mai reci or sa vina peste cateva zile si la noi sa improspateze", a declarat seful sectiei Climatologie din cadrul ANM, Aristita Busuioc.

Efectul de sera

Incalzirea "a inceput sa se evidentieze in mod clar in a doua jumatate a secolul XX, dupa anii 1950", odata cu industrializarea. "Acest efect de sera este un fenomen natural care a existat dintotdeauna, deoarece altfel nu ar exista viata pe pamant. In ultimele decenii, concentratia gazelor a inceput sa creasca mai mult decat era in mod natural pana acum si gazele, acumulandu-se in atmosfera, mai ales bioxidul de carbon care are un timp de viata foarte lung, produc o incalzire suplimentara a suprafetei terestre. Astfel, gazele contribuie la o incalzire suplimentara a pamantului exact cum este intr-o sera acoperita cu sticla", a explicat Busuioc. Incalzirea, la sfarsitul secolului XXI, potrivit scenariilor care exista pana acum, poate sa creasca. Media globala estimata de specialisti este intre 1,4 si 4 grade Celsius. Incalzirea pe secolul XX a fost de 0,6 grade Celsius. Astfel, rata de incalzire pe an este mult mai mare. Chiar daca concentratia gazelor cu efect de sera s-ar mentine constanta la nivelul anului 2000, modele arata ca clima tot va continua sa se incalzeasca datorita gazelor cu efect de sera deja acumulate in atmosfera. Prin pozitia noastra geografica avem o clima temperat - continentala care nu se va modifica. Desi clima este mult mai calda decat in anii precedenti, cele patru anotimpuri se pastreaza, insa toate vor fi mai calde, iar perioada de tranzitie de la un anotimp la altul va fi mai scurta. (Oana ROTARU)

Citeste si:

Capitala insetata

Bucurestiul se numara printre localitatile in care, in aceasta perioada, s-au inregistrat cele mai mari temperaturi. A iesi pe strazile Capitalei in timpul zilei este un adevarat calvar. Aerul inspirat iti frige plamanii, iar pantofii ti se afunda in cimentul topit la peste 40 de grade. Reprezentantii autoritatilor locale au promis fel de fel de masuri anticanicula, care insa nu se fac simtite. Peste toate acestea, Capitala duce lipsa de un lucru elementar: cismelele.

Gaura din bulevard

In momentul de fata, conform statisticilor oficale, pe strazile Bucurestiului exista doar 20 de cismele. Dintre acestea insa doar putine functioneaza. Mai sunt cateva si prin parcuri. Cele mai mari temperaturi din Capitala se inregistreaza in centrul orasului. Acolo unde in plina zi termometrul arata, la nivelul solului, peste 50 de grade. In mod cu totul paradoxal, in zona Piata Universitatii nu poate fi intalnita nici o cismea. Nici una dintre cele 20 de tasnitori nu se afla la kilometrul zero al Bucurestiului. Sau ele exista, dar sunt extrem de bine ascunse. Singura oaza de apa sunt fantanile de la Arhitectura, din care insa nu poti sa bei.

Totusi, o cismea a existat candva pe Bulevardul Elisabeta, langa strada Academiei. A ramas insa doar gaura. Tasnitoarea a disparut. Pentru a iti potoli setea si a urma recomandarile specialistilor, care te indeamna sa consumi minim doi litri de apa pe zi, esti nevoit sa bagi un furtun in gaura. Iar apoi sa bei din el. Aceasta este metoda prin care un om se poate hidrata in plin centrul unei capitale europene. Daca n-ai furtunul la tine, traversezi strada si te indrepti spre cel mai apropiat magazin, acolo unde o sticla de apa costa doi lei. Te intampina o coada imensa. Gatul ti s-a uscat demult si simti ca nu mai poti sa respiri. N-ai ce face, te asezi la rand. Toata lumea cumpara apa. "Numai suc mai e cat de cat rece. Apa din frigider s-a terminat, mai e doar calda. Dureaza pana se raceste", ti se spune in momentul in care intinzi banii si ceri o sticla. Te uiti in stanga, in dreapta, nici un alt magazin. Iti vine in minte gaura de la "bulevard" unde a fost odata o tasnitoare. Totusi, cumperi sticla cu apa calda. Din care incepi sa bei.

Toti cei din jurul tau sufera de caldura si cauta cu disperare un strop de apa. Unii dintre ei nu au insa nici macar doi lei pentru a-si cumpara o sticla de la magazin. Au insa doua variante: sa bea din "cismeaua" de la bulevard sau sa se duca in Parcul Cismigiu. Acolo unde exista doua cismele functionabile. Din care se poate bea fara a avea nevoie de furtun sau bani.