Potrivit Eurofound, exista diferente mari intre statele membre UE, in ceea ce priveste numarul total de zile libere pe care lucratorii le au anual, studiul relevand ca in unele tari muncitorii au cu aproape trei saptamani si jumatate mai mult timp liber decat in altele. Astfel, suedezii au 42 de zile libere si de concediu, pe an, in timp ce in Estonia lucratorii au doar 26, informeaza NewsIn.

In medie, muncitorii din ultimele 12 state care au aderat la UE lucreaza mai mult cu doua saptamani si jumatate pe an fata de cei din celelalte 15 tari. Astfel, lucratorii din UE 15 au, in medie, 35,6 zile libere si zile de concediu, in timp ce lucratorii din cele 12 state nou intrate au 31,3 zile libere. Media in UE27 este de 33,7 zile libere pe an.

Dupa Suedia, tarile cu cel mai mare numar de zile libere pentru muncitori sunt Germania (40 de zile), Italia (39 de zile), Luxemburg si Danemarca (38 de zile). Tarile cu cele mai putine zile libere sunt, dupa Estonia, Letonia (27 de zile), Ungaria (28 de zile) si Irlanda, care, cu doar 29 de zile libere si de concediu, are cel mai scazut numar de zile din UE15.

In 2006, numarul mediu de ore muncite pe saptamana, pentru salariatii angajati cu norma intreaga, a variat de la 42,1 ore, in Letonia, la 37,6 ore, in Franta. In timp ce media acceptata pentru o saptamana de lucru in UE27 a fost de 38,7 ore, in practica, media de ore muncite a fost cu 1,2 unitati mai mare, adica de 39,9 ore pe saptamana.

Citeste si:

Referitor la numarul de ore efectuate pe an, cel mai mult lucreaza muncitorii din Estonia, Letonia, Ungaria, Polonia si Romania (1.840), in timp ce francezii, suedezii, danezii si germanii muncesc cele mai putine ore pe an. Media orelor lucrate in Estonia anual este de 1.872, cu 304 ore mai mult decat in Franta (1.568 ore anual).

Studiul s-a concentrat si pe chestiunea chemarii neprogramate la serviciu, in domenii in care lucratorii trebuie sa fie disponibili ori de cite ori angajatorul are nevoie de ei. Aceste situatii se regasesc cel mai frecvent in domeniul medical, in transporturi si in sectoarele hotelier si de catering, si sunt cel mai des intalnite in Norvegia si Olanda. Problema chemarii neprogramate la serviciu este, in prezent, motiv de dezbateri legislative, mai ales pentru domeniul medical, dezbateri care se refera in principal la plata acestor ore si daca munca efectuata suplimentar se calculeaza ca timp de munca.

Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca (Eurofound) este o structura europeana tripartita, cu rolul de a oferi institutiilor implicate in elaborarea de politici sociale rapoarte realizate prin cercetare comparativa.