Reuniunea internationala desfasurata in aceasta saptamana la Kiev a fost folosita de ucraineni pentru a prezenta expertilor internationali faza a doua de constructie a canalului navigabil de mare adancime Dunare - Marea Neagra, cunoscut sub numele de Bistroe. Vecinii nostri au contat pe prezenta la Kiev a reprezentantilor unora dintre cele mai importante conventii internationale specializate in probleme de mediu. Ucrainenii intentionau sa organizeze in luna aprilie o reuniune largita, in care sa anunte inceperea lucrarilor la faza a doua a Canalului Bistroe.

Kievul a primit inca de la inceput o lovitura: summit-ul nu va putea fi organizat inainte de luna iulie, din cauza programului incarcat al secretariatelor conventiilor internationale. A doua hotarare importanta luata saptamana aceasta la Kiev vizeaza organizarea a doua work-shop-uri pregatitoare. La primul, organizat la Odessa, probabil in luna aprilie, se va analiza impactul fazei intai a proiectului. Cel de-al doilea, si cel mai important, va fi organizat in Romania, la Tulcea, desi ucrainenii au incercat din rasputeri sa impiedice acest lucru. Participantii la acest work-shop, la care vor fi chemati experti romani in problema Deltei Dunarii, vor discuta desprecele trei studii de impact realizate de Ucraina pentru canalul Bistroe, dintre care doar unul a fost facut public pana acum.

INCEPUTURI.

Imperiul Tarist, URSS si, de un deceniu incoace, Ucraina au avut dintotdeauna o varianta fluviala care a unit Dunarea de Marea Neagra la nord de bratul Chilia. Ultimele lucrari facute de ucraineni la aceste cai navigabile au fost gresit executate si au dus la colmatarea tuturor gurilor de varsare a Dunarii de pe teritoriul tarii vecine. Pus in fata situatiei de a nu mai avea iesire la mare, Kievul a decis construirea unui canal navigabil Dunare - Marea Neagra pe Bratul Chilia, pana la portul Reni. Bistroe este unul din bratele prin care Chilia se varsa in mare, un canal lung de 6 kilometri. Este doar capatul noului canal navigabil care va uni Dunarea cu marea.

PRIMA FAZA.

Citeste si:

Lucrarile propriu-zise au inceput la 11 mai 2004. Potrivit prevederilor internationale, era necesar un studiu de impact care sa evalueze cat mai exact consecintele. Acest studiu trebuie prezentat autoritatilor din statul vecin, impreuna cu care sa se gaseasca solutia cea mai buna pentru ca impactul de mediu si cel economic sa fie minime. Acesti pasi nu au fost respectati de ucraineni, care in trei luni au inaugurat primul tronson. Mai mult, au inceput si dragarea Bratului Chilia, ignorand toate protestele internationale si refuzand sa furnizeze informatii despre constructii.

INTERESE MILITARE.

Jurnalul National a publicat in exclusivitate un document oficial al Guvernului de la Kiev, prin care Ucraina recunostea adevaratele interese pe care le are in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii: consolidarea pozitiei geo-strategice in zona de nord-vest a Marii Negre si intarirea capacitatilor sale militare in regiune. Actul oficial ucrainean arata: "Din punct de vedere strategic, construirea unui canal navigabil de mare adancime in sectorul ucrainean al Deltei Dunarii va intari independenta militara, energetica si economica a Ucrainei". Cu alte cuvinte, motivele invocate pana in acel moment (taxele prea mari percepute de Romania pentru utilizarea Canalului Sulina) erau negate: "Pierderea, in 1997, a propriului canal navigabil de adancime a cauzat declinul pozitiei Ucrainei in regiune".