Cutremurul stirnit dintr-o lovitura de mama vrajitorasului viteaz Harry Potter a maturat prejudecatile celor mai prestigioase edituri si a transformat zeci de milioane de copii si adulti in devoratori de fantasy. De pe creasta valului, sfioasa J.K. Rowling a strins in jurul volumelor sale un numar urias de copii, care nu prinsesera, pina s-o citeasca pe ea, desavirsitul gust al literaturii fantasy, si a tras o pleiada de autori noi dupa ea, in topuri. „J.K. Rowling a creat un public urias pentru fantasy: copiii, care citesc acum orice aduce cu Harry Potter. Ea a lansat o moda in a scrie fantasy. Marile edituri aloca bani foarte multi campaniilor de promovare chiar si a unor autori aflati la prima carte, in speranta ca unul dintre ei o sa fie urmatorul Rowling“, spune Anca Eftime, director la Editura Corint Junior, care publica cele mai multe titluri fantasy de pe piata romaneasca. Adultii lumii anglo-saxone aveau deja o fascinatie educata de 100 de ani fata de fantasy, indusa de stapinul lumii Inelelor, hipnoticul J.R.R. Tolkien, sau de C.S. Lewis, in anii de dupa Al Doilea Razboi Mondial, sau de catre paroxisticul ironist si parodist Terry Pratchett, in ultimii 20 de ani.

„Pina sa apara Rowling, Terry Pratchett tinea toate topurile cu seria 'Lumea Disc>>. Alta autoare foarte cunoscuta de fantasy e si Ursula LeGuin, mai apropiata de Tolkien, dar ei scriau fantasy pentru adulti. Terry Pratchett (foto) a inceput sa scrie mai tirziu pentru copii volume ca 'Trilogia Nomilor>>, 'Uluitorul Maurice si rozatoarele lui educate>> sau 'O palarie pina la cer>>, pe care noi le-am scos anul acesta. Terry Pratchett nu e o moda, are publicul lui, e dragoste pentru literatura“, spune Eftime.

Sapte ani editurile i-au subestimat lui J.K. Rowling magia povestilor si manuscrisul primului volum din seria „Harry Potter“ era deja prieten la catarama cu geanta ei, cind a fost acceptat cu precautie de un editor. Acum, in luna a saptea a anului 2007, lansarea volumului sapte al seriei e asteptata cum n-a mai fost nici o carte in istoria literaturii. „Rowling e autoarea tradusa in cele mai multe limbi vreodata, 64, a fost tradusa chiar si in latina si in greaca veche. Volumele au sapte sute, o mie de pagini si nici un copil nu se vaita ca trebuie sa citeasca asa de mult“, spune Adriana Savu, director de marketing la Editura Egmont, care a vindut in Romania jumatate de milion de exemplare cu seria „Harry Potter“.

Citeste si:

Pentru ca a ajuns asa fenomenal de bine vazut de catre atitia copii, lui J.K. Rowling i s-a luat dreptul de viata si de moarte asupra personajului sau. „Rowling are o mare responsabilitate si nu poate sa-l faca sa dispara in ultimul volum, nu stii ce s-ar putea intimpla, se poate ajunge la fapte necugetate. Ar fi foarte dureros pentru copiii care il iubesc pe Harry Potter, traiesc ca Harry Potter, intr-o lume ca aceea a lui Harry Potter“, spune Adriana Savu. Aici se afla de fapt si cheia succesului povestii micului vrajitor, crede Adriana Savu. E ca toti ceilalti copii. „E un elev absolut normal, plictisit de anumiti profesori, are supararile si urile lui, nu e absolut pozitiv, dar faptele lui sint pozitive. Se regasesc in el foarte multi copii care poate nu sint foarte buni la scoala, dar pot face multe alte lucruri extraordinare. E mesager al luptei pe care fiecare dintre noi o ducem cu lucrurile rele.“

Creatorii de fantasy, cu mic, cu mare, se invirtesc prin bestiar, anglo-saxon, celtic sau nordic, si-si aleg plamada potrivita pentru personajele asupra carora doresc sa sufle viata. Daca ar incerca sa dea de urma personajelor din fantasy-ul de azi, Domnica Macri, prima traducatoare a lui Terry Pratchett in Romania, ar pierde-o in vremurile in care puricii se potcoveau si toti caii, fara discriminare, zburau: „Nu mai stii de unde vin: unele sint din folclorul celtic, altele din folclorul nordic, dragonii apar, de exemplu, peste tot in mitologia britanica, dar si in cea chineza sau asiatica. Toate au aterizat de mult in aceasta supa, care e fondul vechi de cind lumea al creatiilor fantastice, in care au fost lasate sa fiarba laolalta, vreme de secole, mitologii, basme populare, istorie, hagiografie, dupa cum o defineste Tolkien“. Asa cum pe vremuri basmele, in care binele invingea intotdeauna raul, faceau parte dintr-un ritual prin care stra-strabunicii strabunicilor nostri incercau sa refaca echilibrul lumii, sa citesti azi o carte sau sa vezi un film fantasy e tot un fel de ritual. „Intr-un fel, desi sint diluate, isi pastreaza functia magica, de a repara realitatea prin basm si prin forta cuvintului“, crede Domnica Macri.