Luna iunie a adus si top 10 anual intocmit de revista „Popular Science“ pe cele mai „urite“ meserii stiintifice. Daca data trecuta au cistigat „cobaii“ umani de laborator, anul acesta, laurii s-au nimerit pe capul scafandrilor care inoata printre reziduuri toxice.

„Cel mai rau a fost la o ferma de porci“, spune Steven M. Barsky, autorul unei carti de succes legate de scufundarile in locuri cu risc ridicat. „Un individ a intrat cu camionul intr-o laguna plina cu deseuri si s-a inecat. Locul era nu numai plin de urina, dar fermierul aruncase acolo si acele folosite pentru a injecta porcii cu antibiotice si hormoni“, descrie el. Cineva trebuia sa recupereze cadavrul, iar sarcina a cazut pe umerii scafandrilor deprinsi cu materiale de mare risc. Dotati cu echipamente incapsulate, acesti Jacques Cousteau ai canalelor inoata prin nori de reziduuri, inauntrul reactoarelor nucleare si prin revarsari toxice. Trebuie neaparat sa minuiasca fizica, biologia si chimia, aspira cu dispozitive uriase albiile poluate ale lacurilor sau ridica la suprafata butoaie sparte, cu continut toxic. O singura crapatura in echipament le poate aduce moartea.

Oceanografii si biologii marini s-au clasat pe locul doi. Avind pe cap pescuitul excesiv, care ar putea pune capat recoltelor de hrana de mare pina in 2048, volbura de materiale plastice de marimea Texasului care sufoca pasarile si pestii in Pacificul de Nord sau incalzirea globala ce decimeaza vieti marine, ei trebuie sa aiba un stomac puternic pentru a primi vestile proaste si o mare atentie la toxicitatea din ce in ce mai ridicata din oceane. Recent, biologul marin australian Ron Johnstone s-a umplut de furuncule in timp ce studia sedimente. A fost otravit de o bacterie extinsa pe glob ca urmare a poluarii excesive, arata „Popular Science“.

Citeste si:

In curind, elefantii din Africa de Sud isi vor incrucisa picioarele de frica. Veterinarul Mark Stetter, a carui meserie urmeaza pe lista, a pus in functiune un laparoscop (instrument pentru examinarea cavitatii abdominale) lung de peste un metru, atasat unui monitor, pentru a le steriliza pe masivele mamifere. Pina acum, noua metoda de vasectomie pare sa functioneze, iar dr. Stetter a inceput sa antreneze alti veterinari din domeniu pentru aceasta procedura.

„Arheologii cauta de obicei prin resturi antice. Dar William Rathje de la Universitatea din Stanford nu are de gind sa astepte“, descrie revista de stiinta un „garbologist“ („gunoiolog“, in traducere libera). Practicantii acestei meserii cauta prin gunoaie pentru a analiza tiparele moderne de consum si cit de repede se degradeaza reziduurile. William Rathje a aflat, de exemplu, ca un hot dog poate rezista pina la 24 de ore intr-un morman de gunoi.

Pe locul cinci au pasit „preparatorii de stirvuri“, cei care otravesc si conserva, pentru cursurile de biologie din liceu si facultate, viermi, broaste, pisici, porumbei, rechini sau gindaci. Ei spun ca insectele sint cel mai usor de manevrat, acestea fiind pur si simplu conservate in borcane cu alcool. In schimb, porumbeii si broastele ajung vii pe masa lor si trebuie eutanasiate, apoi imbalsamate si injectate cu latex pentru a fi identificate mai usor de catre copii.