Social 6 Iulie 2007 23:12
Convorbire cu prof. univ. Dan Horia Mazilu, membru corespondent al Academiei Romane, director general al Bibliotecii Academiei Romane

- Biblioteca Academiei Romane a inceput cu donatia lui Dionisie Romano si ani la rand mari personalitati au daruit numerose documente, manuscrise, carti rare s.a. Se mai fac donatii?

- Se mai fac, sunt suflete generose care se gandesc la acest sediu al cercetarii academice. Ori ei ori urmasii lor. Chiar zilele acestea asteptam un dar. E vorba de biblioteca regretatului academician Virgil Candea, promisa de Ioana Candea Feodorov, o biblioteca mare ce umplea cateva dintre odaile casei sale. Cred ca aceasta biblioteca aici isi are locul, pentru ca regretatul Virgil Candea a fost un om al acestei Biblioteci, care a lucrat aici, a iubit aceasta institutie. Pana in ultimele clipe ale vietii sale se gandea la posibilitatea infiintarii unui nucleu de orientalistica in cadrul Bibliotecii.

- Ce se intampla cu achizitiile?

- Functioneaza si azi, dar sunt nevoit sa spun ca nu in ritmul si consistenta de odinioara. Banii sunt tot mai putini, dar din vreme in vreme am facut cateva sedinte de achizitii, examinand oferte frumoase - carte veche, hrisoave, corespondenta.

- Dar noile aparitii?

- Functioneaza si modalitatea de cumparare a cartilor noi. Colegele noastre au de luptat cu harababura care exista in campul editorial, fiindca lipsesc sursele de informare si sunt nevoite sa mearga la targurile de carte.

- Din cate stiu, exista o lege...

- Legea exista dar este ignorata. Beneficiarii depozitului national sunt Biblioteca Nationala a Romaniei si Biblioteca Academiei. Biblioteca Nationala primeste si, in generozitatea ei, ne trimite si noua cateva exemplare, insa aceste transporturi functioneaza aleatoriu.

- Poate ca editurile si autorii ar trebui sa fie interesati ca lucrarile sa fie in Biblioteca Academiei Romane.

- Ar trebui, dar rezultatele arata altfel, desi, in acest domeniu avem o buna traditie. Cand Constantin Brancoveanu a facut Palatul domnesc din incinta manastirii Hurezu, a pus sa se construiasca niste odai si deasupra usii este o inscriptie in greceste care spune ca acolo urma sa fie "biblioteca de suflet folositoare". Pentru aceasta, Brancoveanu a donat propria sa biblioteca si a dat porunca tuturor tiparnitelor, si erau mai multe, sa trimita cate un exemplar din tot ce produc la biblioteca manastirii Horezu. Era inceputul depozitului national. Din pacate urmasii nu prea mai acorda atentie obiceiului pe care incerca sa-l statorniceasca Brancoveanu, cum uita si de Legea depozitului national. Sunt de infruntat dificultati destule in tinerea la zi a rafturilor acestei Biblioteci, care este - si o spun cu putina fala - unica suprafata, unde cititorul ar trebui sa gaseasca tot ce este mai pretios.

- Si achizitie de carte straina?

- Acolo, daca imi e ingaduit, lucrurile stau si mai rau. Asta pentru ca valuta nu prea apare in bugetul Bibliotecii, primit de la Academia Romana. Cred ca aici avem, in continuare, de militat, pentru ca numai pe calea schimbului, a imprumutului international, care functioneaza, nu putem satisface nevoile de informare ale cercetatorilor.

- Publicatiile?

- In aceeasi situatie. Unele dintre revistele Academiei si-au intrerupt aparitia. Altele apar cu niste intarzieri care ii pun pe ganduri pe parteneri, facandu-i sa creada ca nu mai apar si nu mai trimit la schimb revistele lor, care au colectii incepute si de care cititorii au nevoie stringenta.

- Cine sunt beneficiarii Bibliotecii?

- In primul rand, cercetatorii din institutele Academiei si din celelalte, academicieni, membri corespondenti ai Academiei si alte multe categorii.

- Am vazut destul de multi tineri.

- Un gand al meu este sa facem din Biblioteca Academiei o institutie deschisa, sa putem primi si tineri, care vor alcatui categorii tot mai consistente - cei care termina facultatile, care urmeaza masteratul, doctoratul. Nu trebuie sa uitam pe cei de varsta a treia, care au mai mult timp si vin sa citeasca - fie ca e vorba de fosti cercetatori, fie de cei care incearca sa-si satisfaca nevoia de lectura.

- Care este stadiul in care se afla procesul de modernizare al Bibliotecii, un proces complex si indelungat?

- Nu e doar indelungat si complex, e si costisitor. Am reusit sa ne inscriem in cateva consortii si sa intram in proiecte de cercetare, unele din fondurile structurale al UE. Cu ajutorul acestor fonduri vom face din Biblioteca o prezenta in ansamblul european al bibliotecilor. Deocamdata am intrat intr-un consortiu la care participa mai multe biblioteci universitare si cititorii vor putea consulta la calculatorul propriu fisierul nostru. E singura cale sa facem din Biblioteca Academiei nu doar o institutie prestigioasa ci si una moderna.

- Alte activitati?

- in amfiteatrul Bibliotecii se desfasoara manifestari stiintifice ale Academiei si nu numai. in planul unei deschideri pe care o gandim vor fi cicluri de conferinte, de simpozioane, expozitii. imi doresc sa reapara ciclul de conferinte ale Bibliotecii. Asta tine de o structura de organizare, care exista pe hartie - mediateca - si sa facem din ea o punte de legatura intre Biblioteca si public.

- In Biblioteca se face si munca de cercetare.

- Munca de cercetare nu a incetat niciodata si l-as da ca pilda pe domnul Gabriel strempel pe care e foarte greu sa-l faci sa se desprinda de masa lui de lucru si de hrisoavele pe care le studiaza. Sunt continuate bibliografiile si alte cercetari cu specificul Bibliotecii si, dupa parerea mea nici nu ar putea fiinta fara aceasta activitate. Din fericire, avem oameni capabili de performanta.

- Sunt multi tineri angajati in Biblioteca?

- Din pacate avem foarte putine posturi. Daca il raportam la normele biblioteconomice internationale, personalul nostru este cam la jumatatea necesitatilor, poate chiar mai putin. Dupa ultimele concursuri au venit destul de multi tineri, unii absolventi ai sectiei de bibliologie a Facultatii de litere, sau ai formelor de studii postuniversitare. E un proces care va continua. Iarasi ajung la bani si nu am cum sa ocolesc acest subiect, pentru ca procesul de modernizare necesita specialisti.

- Ce va ingrijoreaza acum cel mai mult?

- Lipsa banilor.

- Sperante...

- Am nadejdi si faptul ca stam de vorba in acest birou din corpul nou al Bibliotecii ma face sa cred ca ele nu sunt desarte, ca daca nu anul acesta, peste cativa ani multe dintre ele se vor implini. Oamenii de inima nu au lipsit niciodata si daca ei sunt, apar si resursele atat de necesare.

- La ce lucreaza omul de condei Dan Horia Mazilu?

- Am terminat cartea "Vaduvele sau despre istorie la feminin", care o sa apara la editura Polirom. De regula dupa ce termin o carte ma odihnesc...

- Cum?

- Caut in unele dintre cartile mele mai vechi amanunte pe care nu le-am exploatat indeajuns. Acum, la solicitarea Editurii Fundatiei Nationale pentru stiinta si Arta, vreau sa scriu un fel de fragmentarium baroc.

- Si dupa aceasta...odihna?

- Am in gand ceva despre pustie, cu intelesurile pe care romanii le dau cuvantului - padurea, muntele, malul apelor... E vorba de pustie ca producatoare de texte, de literatura - de legende, vieti de sfinti si de texte sapientiale.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.