Social 4 Iulie 2007 00:15
Sapaturile arheologice, obligatorii inaintea reabilitarii Centrului Istoric al Capitalei, au scos la lumina vestigiile unui alt Bucuresti. Un Bucuresti secret, de care ne despart o palma de asfalt si cateva secole de istorie

Suntem siguri ca nici unul dintre cei care au intrat vreodata cu treburi in Sucursala Lipscani a Bancii Comerciale Romane ori au trecut grabiti prin fata sediului n-a simtit ca ii trec fiori de gheata prin sira spinarii. si totusi ar fi avut de ce. Acolo, sub caldaram, isi dormeau somnul de veci cateva zeci de schelete depuse in mormintele nestiute ale unui cimitir vechi de cateva secole.

BUCURESTIUL BALCANIC. In Centrul Istoric al Capitalei, urmele "Micului Paris" supravietuiesc inca la suprafata, in diverse cladiri. Sub ele si sub asfaltul pe care-l calcam zilnic in picioare sunt urmele unui alt oras: Bucurestiul balcanic, bizantino-fanariot, Bucurestiul secolelor XVI, XVII si XVIII. Un oras crestin apartinator unei lumi orientale. Un oras totusi european, subtil cosmopolit, in care boierii cu barbi si islice, imbracati in caftane levantine, mancau din vase de portelan englezesc.

Cei mai bogati dintre ei isi fermecau liubovnicele cu parfumuri si bijuterii frantuzesti, iar negustorii "de Lipscanie" le aduceau la indemana cele mai diverse marfuri nemtesti. Desi aparent turcit si legat de Stambul, Bucurestiul nu ignora Italia, Franta, Austria, Germania, Anglia si, de ce nu, Rusia. Iar pe atunci, subtila politichie a lui Brancoveanu, a Cantacuzinilor ori a unor mari boieri pe care istoria nu i-a mai tinut minte, era "europeana" prin tot ceea ce putea sa insemne, pe atunci, acest cuvant. Urmele acestui Bucuresti vechi, dar deosebit de dinamic sunt cele pe care arheologii le aduc acum la lumina zilei.

BISERICA DE SUB BANCA .Sapaturile din Centrul Istoric sunt coordonate de arheologul Gheorghe Manucu Adamesteanu, de la Muzeul de Istorie al Bucurestiului, impreuna cu vreo cativa tineri specialisti de la Institutul de Arheologie "Vasile Parvan", Muzeul National de Istorie si Institutul National al Monumentelor Istorice. in actuala campanie de sapaturi, inceputa cu cateva luni in urma, s-a explorat o zona larga ce a inclus fosta Ulita Domneasca (Smirdan), actualele strazi Franceza, Postei, Stavropoleos si, bineinteles, Ulita Mare, care s-a mai numit si Ulita serban Voda, si pe care noi o cunoastem sub numele de Lipscani. Aici, sediul in care acum functioneaza Sucursala Lipscani a Bancii Comerciale este o cladire eleganta, construita pe la o mie opt sute nouazeci si ceva.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.