Studiul efectuat in Tara Cantoanelor nu poate determina in ce masura suprafetele contaminate de virusul gripal sunt raspunzatoare de transmiterea bolii la oameni. Totusi, potrivit cercetatorului principal, virusologul Yves Thomas, din cadrul Centrului National al Gripei, din Zurich, aceasta ancheta ofera indici privind rolul suprafetelor contaminate in raspandirea gripei. Ingrijorata de riscurile unei pandemii, Banca Nationala a Elvetiei i-a contactat pe dr. Thomas si pe colegii sai, pentru a sti daca numerarul poate contribui la propagarea infectiei.


Oamenii de stiinta au inoculat mai multe tulpini ale virusului gripal pe bancnote, dupa care le-au lasat sa se usuce la temperatura camerei. Virusul H1N1 si influenza B au murit in orele urmatoare. Unul dintre virusii H3N2 a supravietuit circa 24 de ore, in timp ce un altul a durat 72 de ore, a precizat dr. Thomas.

Atunci cand, insa, li s-a adaugat mucus secretor, unii virusi au trait pana la 17 zile, a mai spus el. Cu toate acestea, durata de viata variaza in functie de tipul de virus. De exemplu, influenza B nu a supravietuit mai mult de 24 de ore, nici chiar cu adaus de mucus. In cursul unui congres international privind controlul gripei, cercetatorul a spus ca, intrucat virusul poate trai timp de mai multe zile pe o suprafata, el poate - cu siguranta - sa infecteze persoanele care il ating cu mainile si le duc, apoi, la mucoasele nasului sau gurii. Cu toate acestea, o experta in boli infectioase, dr. Allison McGeer, continua sa fie sceptica, deoarece, chiar daca bacteriile si virusul supravietuiesc in mediul inconjurator, acestea nu sunt, totusi, transmise de mediu.