Romania va intra in lumea alcoolurilor tari ale Uniunii Europene cu vreo 13 sortimente de alcool de fructe - țuică - și patru de vinars (echivalentul local al coniacul franțuzesc). Consiliul European a elaborat, recent, proiectul unei hotărari privind băuturile alcoolice, in care reglementează, extrem de strict, modul de producere a fiecăreia din cele 48 de tipuri de spirtoase din cele 27 de state ale UE.

Pălinca este considerată a aparține strict spațiului geografic romanesc, iar o fișă tehnică va reglementa exact arealul producției. Totuși, Ungaria are și ea dreptul să utilizeze denumirea "palinka".

Maramureșul și Țara Oașului vin insă cu propriile băuturi, a căror denumire nu poate fi copiată: Horincă de Cămarzana sau Turț de Maramureș.

Din sudul Romaniei, UE ne-a omologat doar țuica de Buzău, de Milcov și de Argeș (denumită, neoficial, "ochii lui Dobrin"). Uniunea ne interzice insă să producem aceste băuturi din orice altceva decat alcool din fructe.

Fișa europeană a spirtoaselor din fructe prevede că acestea trebuie să aibă o tărie de minimum 37,5%, să nu li se adauge niciun fel de arome, iar distilarea să păstreze un gust derivat din fructele utilizate.

Uniunea Europeană ne-a mai recunoscut dreptul de a produce vinars cu denumirea de origine controlată - la Vaslui, Segarcea, Murfatlar, Tarnave și in Vrancea.