"Cartea de la capatul lumii. Noua Caledonie: la un pas de Paradis", publicata de Editura Polirom, a fost lansata chiar in momentul sosirii autorului pe Aeroportul "Henri Coanda", la capatul unei calatori de 33 de ore cu avionul pe ruta Noumea-Osaka-Amsterdam-Bucuresti, in sala de asteptare de la sosiri internationale. La eveniment au participat jurnalisti, colegi ai autorului de la "Academia Catavencu", reprezentanti ai editurii si curiosi din aeroport.

Morar a primit primele doua exemplare ale cartii de la directorul editurii, Silviu Lupescu, si de la scriitorul Vasile Ernu, iar prima dedicatie i-a scris-o disidentului polonez Adam Michnik, aflat in aceasta perioada la Bucuresti, care a venit sa-si salute prietenul.

"Sunt foarte bucuros ca am reusit acest experiment", a spus scriitorul. "Cand l-am propus editurii, mi s-a parut ca poate fi un fel de gluma, ar fi putut sa nu iasa nimic. Si totusi a iesit o carte de 270 de pagini, ceea ce cred ca este o realizare."

Volumul a fost scris in Noua Caledonie, trimis pe internet in mai multe transe si citit de Mircea Mihaies, care "a dat girul de critic literar" si l-a transmis apoi editurii Polirom. Astfel, "cartea se incheie odata cu calatoria in care a fost scrisa", a spus Morar. "Totul a venit in bucati de acolo si aici s-a asamblat si a iesit o carte." Experimentul, in premiera mondiala, a fost numit de autor "literatura in timp real".

"A fost o idee mai jucausa, n-am fost foarte convins ca va iesi pana cand nu m-am urcat in avion aici, la Otopeni."

Autorul a povestit ca totul a pornit de la o discutie cu viceprimarul orasului Tulon din Franta, Michel Camelli, care a raspuns la intrebarea "Unde este paradisul?" fara sa clipeasca spunand "Noua Caledonie, in Noumea si in imprejurimi".

Citeste si:

"Nu este o carte doar pentru cititorii de literatura romana, cred ca este o carte mai deschisa si spre oamenii cultivati care nu au timp sa citeasca literatura, nu si-au facut un program din a citi literatura, dar sunt interesati de ce se intampla la capatul lumii."

In opinia lui Mircea Mihaies, cartea este "scrisa foarte limpede, e de fapt un jurnal de calatorie in care, zi dupa zi, autorul si-a consemnat toate intalnirile, toate gandurile, toate peripetiile, care au fost foarte multe, bizareriile locului. E o galerie intreaga de personaje oferite cititorului."

"E o carte care, in primul rand, instruieste", a adaugat Mihaies la lansarea de pe aeroportul Otopeni. "Sunt obisnuit cu scrisul lui Ioan T. Morar pentru ca il citesc de o viata, insa aici a venit si cu un suflu nou, pentru ca a fost foarte atent sa stabileasca un dialog intre civilizatii, intre niste europeni ca si noi si o lume a colibei care are antena de satelit. E o lume care este inca apropiata intr-un fel de societatea tribala, dar care face cu pasi repezi saltul in postmodernitate. Probabil ca, in 10 ani, acea lume va disparea."

Ioan T. Morar n-a revazut textul inainte de publicare si a declarat ca are emotii, deoarece nu a putut controla constructia cartii. Daca volumul va avea succes, va publica insa o a doua editie, revazuta, care s-ar putea numi "Doua luni in Paradis si un weekend in Vanuatu".

Scriitorul, care a calatorit alaturi de sotia sa, Carmen, a declarat ca l-a surprins totul in Noua Caledonie. El a mers prin locuri "nemaiumblate de romani", desi a intalnit si conationali la "capatul lumii" - un medic, un profesor de matematica, o dentista din Cluj, un domn din Cluj care lucreaza ca ziarist si un dentist pe insula Uvea. Scriitorul a declarat insa ca "ne-au batut ungurii, sunt paisprezece, contra cinci romani". In plus, in Vanuatu, exista un restaurant cu specialitati unguresti si srilankeze. "Cand o sa facem si noi un restaurant in Vanuatu, atunci inseamna ca ne-am indeplinit toate profetiile politice."